80 de mii de euro. Aceasta este mita la care ar fi pretins șeful Direcției Funciare din cadrul primăriei Chișinău, Nicolae Crăciun. Percheziţiile efectuate de Centrul Național Anticorupție, la Direcţia Funciară din cadrul Primăriei au fost efectuate la intenţia Primarului Dorin Chirtoacă. Potrivit acestuia, încălcări la această direcţie au fost depistate de mai multe ori și s-a văzut obligat să anunțe CNA-ul.
În acest dosar mai este cercetat și arhitectul-intermiar al capitalei, Ion Carpov. Dorin Chirtoacă a mai declarat că atâta timp cât se va afla la conducerea capitalei, Carpov nu va activa în nicio direcție. Edilul a mai menţionat că există şi înregistrări audio prin care se demonstrează vinovăţia şefului direcţiei. „Problema patrimoniului funciar a reprezentat o sursă de corupție din totdeauna, dar niciodată nu s-a ajuns la un rezultat palpabil. Au fost prinse persoane cu bani cash în mână, dar ulterior au fost restabiliți în funcție”, a spus primarul.
„Sunt înregistrări audio cum Nicolae Crăciun lua bani. Este vorba de sume cuprinse între 10 și 80 mii de euro. Ancheta va arăta despre ce este vorba”, a mai afirmat Chirtoacă.
Contact de EvZ, ofețrul de presă al Centrului Național Anticorupție, Angela Starinschi a menționat că cei doi nu au fost învinuiți de CNA, deocamdată.
Spitalul este de vină în cazul boschetarilor care au fost externaţi, acum o săptămână, la groapa de gunoi. Comisia care a investigat cazul a constatat mai multe lacune. Reprezentanţi ai comisiei au anunţat că managerii spitalului "Sfânta Treime" riscă amenzi sau chiar demiterea din funcţie. Potrivit şefului Direcţiei Sănătate Chişinău, Mihai Moldovanu, în urma anchetei au fost depistate mai multe lacune.
De cele mai multe ori, copiii cad pradă neînțelegerilor dintre părinți sau chiar dintre părinți și bunei. Aceștia se judecă în instanță, caută cine este vinovat, ba chiar și aduc dovezi false pentru a câștiga această luptă.
De luni, 16 iunie, creştinii ortodocşi intră în postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, cunoscut în popor şi ca postul „Sâmpetru”.
Un deputat propune un proiect de iniţiativă legislativă, prin care persoanele care doresc să devină judecător trebuie să aibă împliniţi 25 de ani. Actualmente nu există o reglementare în acest sens, la această funcţie putând candida persoanele care au absolvit facultăţile de drept şi Institutul Naţional al Justiţiei.
S-au împlinit 24 de ani de la intervenţia violentă a forţelor de ordine şi a minerilor asupra manifestanţilor din Piaţa Univesităţii, în 13-15 iunie 1990.
Începând cu luna iunie, locuitorii regiunii transnistrene sunt nevoiţi să scoată mai mulţi bani din buzunare, pentru a-şi înmatricula copiii la grădiniţe. Autorităţile separatiste au decis să majoreze plata cu 30%.
Astăzi va fi sistată circulația transportului pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, tronsonul cuprins între străzile Mihai Viteazu și Petru Movilă.
Doi tineri au ajuns în stare gravă la spital, după ce motocicleta cu care se plimbau a fost lovită de o ambulanță. S-a întâmplat noaptea trecută, în orașul Ungheni. potrivit poliției, unul din tineri este în comă.
Sorin Ovidiu Vintu si Liviu Luca vor afla pe 24 iunie daca vor fi condamnati in dosarul privind devalizarea societatii Petromservice SA, scrie avocatura.com
Un subofiţer din cadrul Sectorului de poliţie Larga a fost reţinut de Centrul Național Anticorupție fiind suspectat de trafic de influenţă.
Omor descoperit de polițiștii de frontieră. Un tânăr și-a omorât colegul de serviciu, după care l-a aruncat în pădure din satul Sociteni, raionul Ialoveni.
O persoană a fost reţinută de CNA şi procurorii anticorupţie, în cadrul mai multor dosare penale pornite pe corupere activă şi pasivă ce vizează funcţionari din Primăria capitalei, dar şi agenţi economici. Bărbatul este bănuit de coruperea angajaţilor Direcţiei funciare a Primăriei pentru ca ultimii să-şi exercite atribuţiile legale de serviciu. În prezent, acesta este reţinut pentru 72 de ore.
Din cauză că au părinţii plecaţi peste hotare, rămân fără buletine de identitate, iar în lipsa acestora nu se pot angaja legal în câmpul munci.
Vârsta de la care adolescenţii au dreptul să ia decizii recunoscute drept perfect legale, dar şi vârsta de la care intervine răspunderea pentru acţiunile lor continuă să fie o problemă. Şi asta pentru că, până la 18 ani, aceşti tineri nu au dreptul să ia decizii, bunăoară, nu-şi pot perfecta actele de identitate sau nu pot face un test medical gen HIV-SIDA.
Numărul copiilor rămaşi fără îngrijire părintească sau tutelaţi de rude, în lipsa părinţilor plecaţi la muncă peste hotare, se ridică la zeci de mii. Ei s-au constituit deja într-un grup vulnerabil, care testează capacitatea statului de a le asigura protecţia adecvată. Astfel, adolescenţii rămaşi fără îngrijire părintească deseori sunt privaţi de anumite drepturi.
Deveniţi vulnerabili, tinerii din această categorie riscă să ajungă în mrejele reţelelor criminale, să fie abuzaţi, traficaţi sau exploataţi prin muncă.
Fără identitate
Este şi cazul Lidiei Gajuc din satul Cinişeuţi, raionul Rezina. Fata s-a născut în anul 1997. Mama sa, Rodica Gajuc, a plecat în lumea mare şi a lăsat copila de mică în grija bunicii. Lidia nu a ştiut niciodată cine este tatăl ei, iar mama nu a mai dat de veste. Acum câţiva ani, bunica a decedat, iar fata a rămas a nimănui. Întrucât nu a avut cine să se îngrijească de statutul ei, ea nu a beneficiat de alocaţii sau de alte gratuităţi din partea statului. Lidia a absolvit, recent, şcoala profesională din Rezina, dar n-are habar ce va face mai departe. Deşi are 17 ani şi un atestat de cusătoreasă, tânăra nu se poate angaja,
deoarece n-are un buletin de identitate. Conform legii, la perfectarea buletinului, alături de minor, trebuie să fie unul dintre părinţi sau tutorele. Lidia nu are un tutore, dar nici nu are statut de copil orfan. „Vreau să am buletin, ca să mă angajez mai repede. Cât am fost la şcoala profesională, am avut bursă lunară de 300 de lei, o dată pe zi mâncam la cantină. La oficiul de perfectare a documentelor mi s-a spus că fără un reprezentant legal nu îmi pot lua buletinul. Nu ştiu ce o să fac mai departe”, se tânguieşte Lidia.
Dacă ar fi orfani, ar beneficia de ajutoare
Directoarea şcolii, Aliona Albu, susţine că fata este silitoare la învăţătură, ştie că nu are pe cine conta şi depune eforturi ca să-şi poată găsi un rost în viaţă. „Dacă ar fi avut statut de copil orfan, Lidia ar beneficia de anumite ajutoare şi înlesniri, dar aşa nu-mi închipui ce va face”, îşi face griji Aliona Albu. Directoarea şcolii profesionale cunoaşte mai multe cazuri în care adolescenţii, din cauză că au ambii părinţi plecaţi peste hotare, rămân fără buletine de identitate, iar în lipsa acestora nu se pot angaja legal în câmpul muncii. „Anul trecut, am avut zece cazuri când tinerii au fost documentaţi cu întârziere deoarece nu avea cine semna pentru ei. Am rezolvat aceste situaţii doar pentru că am vrut eu să mă implic”, a precizat Aliona Albu.
La Secţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei Rezina ni s-a promis că se va încerca, împreună cu Primăria Cinişeuţi, să se găsească o soluţie pentru Lidia Gajuc. Funcţionarii de la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei susțin că statutul fetei trebuia să fie determinat de autoritatea locală, imediat ce a decedat tutorele legal, adică bunica fetei. De aceasta trebuia să se îngrijească asistentul social din localitate, care are în obligaţiunea sa monitorizarea tuturor copiilor aflaţi în dificultate din teritoriul său şi, bineînţeles, primarul, care este autoritatea responsabilă de protecţia copilului, la nivel local.
Urma să fie determinat statutul de orfan, instituită tutela, în cazul în care fata mai are rude sau un reprezentant legal din partea autorităţii locale, şi să i se asigure toate drepturile.
Protejaţi de o lege nouă
De la sfârşitul lui 2013, Republica Moldova are o lege privind protecţia specială a copiilor în situaţii de risc şi a copiilor separaţi de părinţi. În categoria copiilor în dificultate sunt incluşi minorii lăsaţi acasă de părinţii plecaţi peste hotare ori de părinţii ajunşi în arest sau lipsiţi de drepturile părinţeşti. Aceeaşi categorie întruneşte şi copiii din familii vulnerabile, orfanii şi cei rămaşi temporar sau definitiv fără îngrijire părintească.
Toţi aceşti copii ar trebui să se bucure de o mai mare protecţie din partea autorităţilor statului. Documentul, care a intrat în vigoare de la începutul anului, defineşte expres modalitatea de determinare a statutului de copil aflat în dificultate şi impune un şir de obligaţiuni, dar şi sancţiuni pentru autorităţile responsabile de protecţia drepturilor copiilor. „Chiar dacă legislaţia prevede necesitatea şi obligativitatea stabilirii acestui statut, noi am constatat că mulţi copii nu-l aveau”, spune şefa Direcţiei Protecţia Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Viorica Dumbrăveanu.
De acum încolo, responsabil e primarul şi profesorul
Începând cu 1 ianuarie, fiecare primărie poate să angajeze un specialist în protecţia copilului. Aceşti angajaţi vor avea statut de funcţionar public şi vor monitoriza fiecare copil în dificultate din localitate. „Am omis funcţia de autoritate tutelară a consiliilor locale şi autoritatea tutelară de nivelul întâi va fi primarul, care, de facto, actualmente şi exercită aceste funcţii, iar la nivelul II vor fi structurile teritoriale de asistenţă socială. La nivel comunitar, va fi instituită funcţia de specialist pentru protecţia drepturilor copilului, pentru a facilita exercitarea acestor atribuţii. Pe lângă primar, asistent social, colaborator de poliţie, medic şi pedagog, care au mai multe atribuţii în funcţiile lor, va fi un specialist cu responsabilităţi directe pentru protecţia copilului“, adaugă Viorica
Dumbrăveanu.
Servicii de sprijin
La iniţiativa Ministerului Muncii, din anul curent, în fiecare raion vor funcţiona echipe mobile, din care vor face parte psihologi şi medici care se vor deplasa în teritoriu pentru a acorda servicii de sprijin, consiliere, educare copiilor aflaţi în dificultate, inclusiv în şcolile unde lipsesc psihologii. Ministerul Educaţiei, la rândul său, a impus, printr-un ordin special, obligativitatea pedagogilor de a identifica copiii care se află în situaţii de risc şi a le acorda asistenţa necesară. „Prin acest ordin, directorii de şcoli sunt obligaţi să fie responsabili de fiecare caz de abuz, trafic, situaţie de risc, nu numai a copiilor cu părinţi emigranţi, dar a oricărui copil care are nevoie de ajutor. Astfel, toate situaţiile, inclusiv lipsa actelor de identitate, trebuie soluţionate aşa încât copiii să nu ajungă să fie marginalizaţi”, a afirmat Eugenia Parlicov, consultant în cadrul Ministerului Educaţiei.
Tudor Iaşcenco, Liliana Ursu,
Centrul de Investigaţii Jurnalistice
