Evenimentul zilei

Lun07232018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Actualitate DOC// Volumul estimat al mitei, potrivit unei cercetări PNUD: 405 milioane de lei în 12 luni. CARE sunt cele mai corupte instituții din R. Moldova

DOC// Volumul estimat al mitei, potrivit unei cercetări PNUD: 405 milioane de lei în 12 luni. CARE sunt cele mai corupte instituții din R. Moldova

14 Iunie 2018 - 

Corupția este calificată drept o problemă foarte gravă de fiecare al treilea cetățean și de o treime din business. Fiecare a doua persoană consideră că în Republica Moldova nu există nicio instituție publică care să nu fie coruptă. 

Acestea sunt câteva din concluziile Studiului de evaluare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție, efectuat de Centrul de Analize și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS. Cercetarea a fost comandată de PNUD Moldova, în cadrul unui proiect finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei.

Cel puțin jumătate din populație sau mediul de business declară că următoarele instituții sunt destul de sau foarte corupte: partidele politice, instituțiile medicale, Serviciul Vamal, Parlamentul, Guvernul/ministerele, poliția, instanțele de judecată, Procuratura Generală și cele teritoriale, Poliția de Frontieră. La polul opus în răspunsurile populației se situează autoritățile publice locale de nivelul unu și inspecțiile anti-incendiare, iar în viziunea business-ului – băncile, ONG-urile, Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină.

Potrivit datelor cercetării, frecvența medie a mitei oferite reprezentanților instituțiilor publice cu care au interacționat respondenții a fost de 3,7 ori pentru populația generală și 6,1 în cazul agenților economici. „Cu alte cuvinte, o persoană fizică a oferit în medie mită de 3,7 ori, iar un agent economic a oferit mită de 6,1 ori la una sau mai multe entități publice în decursul unui an”, explică Ruslan Sințov, directorul Centrului CIVIS.

Volumul estimat al mitei (în bani și bunuri), oferite în decurs a 12 luni de la perioada realizării studiului a fost de 278 de milioane de lei din partea populației generale și 127 de milioane de lei din partea agenților economici. Valorile minime și maxime ale plăților neformale în formă de bani au variat între 100 de lei și 500.000 de lei în cazul agenților economici și între 50 de lei și 8.000 de lei în cazul populației generale. 

În cazul populației, 71% din volumul estimat al mitei raportate a revenit instituțiilor medicale, 8% instituțiilor de învățământ și alte 5% instanțelor de judecată. Astfel, volumul total al mitei a fost de 405 milioane lei. 

„Aceasta ar însemna o valoare similară a bugetului municipiului Bălți aprobat pentru anul 2017, care este de 430 milioane lei, sau o valoare de 2,28 ori mai mare decât cheltuielile destinate pentru protecția mediului pentru 2018, în valoare de 176,6 milioane lei, sau 2/3 din cheltuielile prevăzute pentru apărarea națională, în valoare de 629 milioane lei”, explică Ruslan Sințov, directorul Centrului CIVIS.

În acest context, lupta cu corupția în Republica Moldova este considerată a fi deloc/nu prea eficientă (82% din populație și 75% din business).

Studiul constată că incidența denunțării actelor de corupție este foarte mică. Atât agenții publici, cât și populația și mediul de afaceri preferă să nu raporteze actele de corupție, pentru că se simt neprotejați în cazul denunțării acestora. Astfel, 4 din 5 respondenți nu au denunțat actele de corupție cu care s-au confruntat în ultimele 12 luni.

Percepția populației și a mediului de afaceri este diferită: cei mai mulți dintre ei sunt convinși că în prezent nu se întreprind suficiente măsuri pentru a descuraja implicarea agenților publici în acte de corupție, iar cazurile de sancționare sunt extrem de rare. 

În acest context, lupta cu corupția în Republica Moldova este considerată a fi deloc/nu prea eficientă (82% din populație și 75% din business).

Studiul constată că incidența denunțării actelor de corupție este foarte mică. Atât agenții publici, cât și populația și mediul de afaceri preferă să nu raporteze actele de corupție, pentru că se simt neprotejați în cazul denunțării acestora. Astfel, 4 din 5 respondenți nu au denunțat actele de corupție cu care s-au confruntat în ultimele 12 luni.

Pe de altă parte, atât populația generală, cât și agenții economici sunt conștienți că mituirea atrage după sine pedepsirea ambelor părți implicate.

Datele din raport au fost colectate în perioada 14 noiembrie 2017 – 1 februarie 2018 și vor fi folosite drept valori de referință pentru evaluarea impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA) 2017-2020.

Lasă un comentariu