Evenimentul zilei

Dum06162019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Actualitate Patrimoniul cultural basarabean, salvat și digitizat de cercetătorii din România și R. Moldova

Patrimoniul cultural basarabean, salvat și digitizat de cercetătorii din România și R. Moldova Recomandat

11 Ianuarie 2019 - 

Folclorul din R. Moldova va fi mai bine păstrat, în format digital, datorită programului „Salvarea materialului de arhivă folclorică păstrat în Chişinău, Republica Moldova”, finanțat din Marea Britanie și implementat în R. Moldova de un grup de cercertători, istorici și funcționari administrativi din România.

Aceștia au lucrat, preț de circa un an, alături de o echipă de cercetători din R. Moldova pentru a pune pe un nou suport tehnic mii de creaţii folclorice sub forma unor cântece sau manuscrise culese din spațiul dintre Prut şi Nistru.

Anterior, lucrările fuseseră culese din satele moldoveneşti de Filiala Moldovenească a Academiei de Ştiinţe a URSS, în perioada sovietică între 1946-1990.

Aceste se aflau în gestiunea Institutului Patrimoniului Cultural şi Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Chişinău.

„A fost nevoie de curaj. Au fost și momente mai grele, însă cu înțelegere au reușit să ducem acest proiect până la căpat”, a declarat Liviu Iancu, coordonator de proiecte al Asociaţiei „Eurocentrica”.

El a mai spus că tot procesul a necesitat o implicare activă a mai multor cercetători ce au lucrat sub îndrumarea directorului Institutului Patrimoniului Cultural, Victor Ghilaș.

Materialul păstrat pe noul suport electronic este alcătuit din 450 de volume de însemnări în scris şi înregistrări pe circa 500 benzi magnetice ale unor cântece populare, colinde, basme şi multor alte creaţii folclorice, culese pe teritoriul de astăzi al Republicii Moldova, dar şi al Ucrainei.

Acesta era conservat în condiţii precare până la derularea proiectului din cauza finanţării reduse din partea statului. În scurt timp, toată muncă cercetătorilor la digidizarea materialului va putea fi consultată integral, în scopuri non-comerciale, cu respectarea normelor legale în vigoare, pe site-ul dedicat al proiectului (http://folkloricarchival.asm.md/) şi pe secţiunea specială de pe site-ul British Library (https://eap.bl.uk/).

Educație prin cunoaștere

La rândul său, Bogdan Șandric, director adjunct al Institului Național al Patrimoniului din România a declarat vineri în cadrul evenimentul de prezentare de la finalul acestui program că cel mai important lucru în urma acestei muncii ar fi diseminarea cunoașterii.

El a mai afirmat că produsul finit ar trebui să fie un demers de educare care să vizeze toți cetățenii R. Moldova și nu numai pătura academică sau cea a cercetătorilor.

„Munca de cercetare trebuie să fie îndreptată înspre cetățeni, nu doar spre comunitatea profesională”, a spus el.

Bogdan Șandric a mai explicat că și în România se demarează un proiect similar, dar la o scară un pic mai mare pentru digitizarea unor manuscrise sau alte obiecte de inventar cultural ce ar urma să regăsească în Biblioteca Digitală a României (Culturalia).

Grant-ul „Saving the folkloric archival material preserved in Chişinău, Republic of Moldova (EAP1045)” a fost câştigat de dr. hab. Victor Ghilaş, muzicolog, director al Institutului Patrimoniului Cultural din Chişinău, şi administrat de Asociaţia Eurocentrica din Bucureşti, România.

Acesta a fost oferit de British Library, cu sprijinul Fondului Caritabil Arcadia, în cadrul Endangered Archives Programme, care are ca scop facilitarea cercetării ştiinţifice prin identificarea şi conservarea materialului de arhivă privind societăţile pre-industriale din întreaga lume, aflat în risc de deteriorare.

 

 

 

 

Lasă un comentariu