Evenimentul zilei

Aproximativ 20.000 de persoane au mărșăluit, vineri, pe străzile Chișinăului pentru a sărbători victoria Armatei Roșii în cel de-al doilea război mondial.

De la lansarea oficială a Parteneriatului Estic (PaE) pe data de 7 mai 2009, la Summitul Parteneriatului Estic de la Praga, Republica Moldova a suferit mari transformări dar, potrivit experților, mai rămân încă multe de făcut pentru a transforma această țară post-sovietică într-o adevărată democrație de tip occidental, se arată într-un comentariu publicat de Balkan Insight.

După Revoluția Twitter de pe 7 aprilie 2009, care a înlăturat regimul comunist al fostului președinte Vladimir Voronin, aparent R. Moldova și-a schimbat orientarea, angajându-se total pe calea europeană. Numai că acest drum nu a fost niciodată ușor, având în vedere că forțele proeuropene și cele proruse au fost aproape mereu la egalitate în opțiunile electoratului moldovean.

Parteneriatul Estic este un instrument al Politicii Europene de Vecinătate, menit să apropie mai mult de UE șase țări: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.

Moldova a avut un bun început în 2009, iar Bruxelles-ul a apreciat modul în care Chișinăul aplica reformele și schimbările necesare pentru ca țara să se apropie mai mult de valorile și principiile europene. Grație acestui lucru, Chișinăul a devenit celebru la nivel internațional, oficialii europeni considerându-l  „elevul eminent ” al clasei.

Cu toate astea,  „luna de miere” a durat aproximativ trei ani și jumătate, până la sfârșitul anului 2012, când pe scenă au apărut rivalitățile politice interne, scrie BI, preluat de portalul afiliat sinopsis.info.ro

Un incident soldat cu moartea unei persoane publice, semnalat la o partidă de vânătoare din Pădurea Domnească în 23 decembrie 2012, a provocat o adevărată luptă pentru putere între fostul premier Vlad Filat și principalul său adversar, magnatul Vlad Plahotniuc.

“Atunci a devenit clar că nu toate instituțiile din Moldova funcționează și că la noi există acele relații de rudenie și de nepotism “, a declarat analistul politic Ion Tăbârță. El spune că distorsiunile, existente mai ales în sistemul juridic, au ieșit la suprafață atunci când în joc au fost poziții-cheie din sistemul juridic, dovedind că, în realitate, ele sunt controlate politic din culise.

„La vânătoarea aceea au participat judecători, procurori și politicieni care, într-o societate democratică, n-ar trebui să se adune la un asemenea eveniment din cauză că există un conflict de interese „, a spus Tăbârță

În pofida acestor lupte interne, UE a continuat să ajute Moldova la nivel politic semnând, în iunie 2014, Acordul de Asociere și eliminând vizele pentru moldovenii care ulterior au putut circula liber între frontierele Uniunii Europene.

Astăzi, după cinci ani, peste 2 milioane de moldoveni au intrat în spațiul UE. De asemenea, potrivit datelor oficiale de la Ministerul moldovean de Interne, s-au înregistrat peste 6 milioane de treceri ale frontierei de stat.

„La început, Moldova s-a arătat sceptică față de PaE, dar cu timpul, Chișinăul a înțeles valoarea adăugată a acestei politici […]   dar mai sunt multe de făcut și sunt necesare numeroase eforturi pentru a îndeplini toate condițiile prevăzute în Acordul de Asociere”, a declarat la o conferință de la Chișinău, din data de 24 aprilie, Daniela Morari, secretar de stat la Ministerul Afecerilor Externe și Integrării Europene.

Reorientarea  spre Vest a fluxului economic

Totuși, dacă, din perspectivă politică, Moldova a înregistrat plusuri și minusuri, din punct de vedere economic Moldova a avut numai de câștigat de pe urma relațiilor cu UE.

Cu puțin înaintea celui de-al treilea summit PaE de la Vilnius, la sfârștul lunii noiembrie 2013, Rusia a impus un embargo asupra vinurilor moldovenești având în vedere că Moldova se pregătea  să-și exprime dorința de a semna Acordul de Asociere cu UE. Embargoul Moscovei a fost impus ulterior și asupra cărnii, fructelor și legumelor, în 2014.

În 2013, statisticile oficiale demonstrau că Moldova exporta 46,83% din produse în țările UE și 38,02% în  Comunitatea Statelor Independente (CIS), în special în Federația Rusă.

Lăsând Moldova în afara piețelor sale, Rusia spera ca Moldova să fie forțată să se abată de la drumul european și să se întoarcă în brațele sale. Cu toate astea, UE a hotărât să ajute Moldova și mai mult și a semnat Acordul de Asociere în iunie 2014, el prevăzând și Zonele de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA)

Demersul a impulsionat exporturile moldovenești, îndreptându-le spre piețe europene mai bogate și mai competitive, ceea ce, într-un fel, i-a silit pe producătorii moldoveni să-și ridice produsele la standarde mai înalte și să-și modernizeze afacerile tot cu fonduri europene.

După mai puțin de cinci ani, acum, potrivit Biroului Național de Statistică din Moldova, în 2018, țara a exportat pe piețele europene aproximativ 69% din produsele sale, comparativ cu un procent de 15% destinat piețelor din cadrul CIS.

În plus, Uniunea Europeană a început în Moldova sute de proiecte de dezvoltare.  “Pentru perioada 2014 – 2020, am reușit să alocăm nu mai puțin de 726 milioane euro din fonduri europene pentru Moldova și să suplimentăm totodată banii alocați la nivel anual”, a declarat Siegfried Mureșan, europarlamentar și raportor pentru bugetul general al UE pe anul 2018.

El a subliniat că, din acești bani, s-au făcut multe lucruri bune și concrete  pentru populația acestei țări. “15.700 de locuințe au beneficiat de canalizare, în peste 225 de școli și grădinițe s-a instalat încălzire centrală, au fost reabilitați 700 km de șosele, iar 1000 de studenți moldoveni au putut învăța în alte țări (în cadrul Programului Erasmus)“, a adăugat Mureșan.

UE a alocat totodată 10 milioane de euro, fonduri nerambursabile, pentru extinderea spre Chișinău a conductei de gaze Iași-Ungheni, care va conecta Moldova la sistemul energetic european prin intermediul României.

Pentru acest proiect vital, alte 40 de milioane de euro au fost oferite sub formă de credit de către Banca Europeană de Investiții (BEI), iar asta va întări securitatea energetică a țării, având în vedere că, acum, Moldova este 100% dependentă de gazele furnizate de Gazprom.

Siegfried Mureșan a mai declarat că “UE constată că populația Moldovei se pronunță pentru o traiectorie proeuropeană, există oameni care doresc o bună guvernare, care optează pentru valorile europene”.  “Tocmai de aceea, UE s-a implicat activ în acest sprijin, dar, din nefericire, în ultimii ani, a existat un guvern care și-a încălcat promisiunile față de Bruxelles “, a conchis purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European (PPE).

Suișuri și coborâșuri

După ce Partidul Democrat a prelut singur puterea în Moldova, după arestarea, în octombrie 2015, a fostului premier Vlad Filat, magnatul Vlad Plahotniuc, totodată lider al democraților, a început un nou joc cu Bruxelles-ul. Prorusul Igor Dodon și socialiștii acestuia au fost prezentați drept sperietoarea „scenariului rusesc” destinat Moldovei, el cerând sprijinul politic și economic al UE în această dispută.

Experții consideră că, în realitate, Plahotniuc a întărit un regim oligarhic și a condus Moldova într-un stil corporatist, înlăturându-și adversarii unul câte unul, dar sprijinindu-l pe Dodon din umbră, ba chiar și deschis în noiembrie 2016, în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale pentru ca el să ajungă șef al statului.

” În ultimii ani, toate succesele au fost eclipsate de o creștere evidentă a corupției și de ultraoligarhizarea Moldovei , pe care actualul regim Plahotniuc le-a perfecționat”, spune analistul politic Mihai Isac.

Bruxelles-ul a constatat primul semn care i-a dezvăluit jocul oportunist al PD în iulie 2017, când așa-zișii democrați proeuropeni și socialiștii proruși au votat împreună pentru schimbarea sistemului electoral, în pofida recomandărilor negative ale Comisiei de la Veneția.

Un an mai târziu, în iunie 2018, două instanțe din Chișinău, despre care se crede că erau controlate politic de PD, au suspendat rezultatele corecte ale alegerilor pentru postul de primar care fuseseră câștigate de principalul său adversar, liderul Partidului Platforma pentru Demnitate și Adevăr (PPDA), Andrei Năstase.

Odată cu alegerile parlamentare de pe 24 februarie a.c., PD nu s-a mai declarat un partid proeuropean și a adoptat o poziție mai naționalistă, mult mai apropiată de retorica socialiștilor și de tematica sovietică legată de problemele identității, care dezbină societatea pe criterii etnice și geopolitice.

În prezent, analiștii cred că sunt șanse ca PD și PSRM să formeze o majoritate în parlament și să-și asume deschis colaborarea care, în ultimii ani, a stat în umbră.

„În ultimii ani, atunci când clasa politică moldovenească a trebuit să intre mai adânc în acest proces de reforme, elita politică moldovenească a dovedit că nu e pregătită pentru asta […]   De fapt, dat fiind comportamentul său, ea este mai degrabă de tip sovietic decât de tip european „, a subliniat analistul politic Ion Tăbârță.

El afirmă că, dacă în anii de început ai drumului către Europa, totul mergea bine, atunci când s-a pus problema unor reforme profunde, au contat interesele de grup, iar clasa politică moldovenească nu a dorit  sa aprofundeze modernizarea țării.

„Moldova a ratat o șansă extraordinară în ultimii zece ani, pe vremea când exista un mare deschidere  pentru Moldova și când sprijinul față de UE era foarte mare în rândul populației, iar acest eșec este cauzat de politicienii autohtoni „, a conchis președinta Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, într-un interviu  pentru Balkan Insight.

Președintele PPDA Andrei Năstase a vorbit într-un interviu în exclusivitate pentru Balkan Insight și EvZ Moldova despre posibilitatea alegerilor anticipate și despre cum decurg discuțiile cu PSRM pentru o eventuală majoritate parlamentară. Vă invităm să citiți integral interviul:

Lidera PAS Maia Sandu a vorbit într-un interviu în exclusivitate pentru Balkan Insight și EvZ Moldova despre care sunt prioritățile în perioada următoare și despre cum decurg discuțiile cu PSRM pentru susținerea pachetului anti-oligarhic. De asemenea, președinta PAS ne-a mai oferit și o serie de detalii despre viitorul economic al R. Moldova în relația cu UE și FMI. Vă invităm să citiți integral interviul:

Purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan, a oferit un într-un interviu pentru EvZ Moldova în care a vorbit despre fondurile pe care UE le-a acordat în ultimii ani Chișinăului, despre situația politică din R. Moldova și care ar fi scenariile pentru rezolvarea ecuației pentru alegerea unei noi majorități parlamentare.