Evenimentul zilei

Ma05222018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Actualitate Social Astăzi, 7 ianuarie, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Naşterea Domnului Isus Hristos.

Astăzi, 7 ianuarie, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Naşterea Domnului Isus Hristos. Recomandat

07 Ianuarie 2018 - 

Astăzi, 7 ianuarie, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Naşterea Domnului Isus Hristos. 

 

În 2013, Parlamentul Republicii Moldova a operat modificări legislative prin care data de 25 decembrie, atunci când se sărbătoreşte Crăciunul pe stil nou, a fost declarată oficial zi de odihnă. Acest lucru a fost condiţionat de faptul că în ţara noastră există creştini care marchează sărbătoarea conform ambelor calendare — iulian şi gregorian. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial.

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor — care era mai corect, dar nici el perfect — de 365 zile, altul, al românilor, care era de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferenţă de timp de zece zile între aceste două sisteme, şi chiar între fiecare dintre ele şi calendarul solar. După această constatare, s-a simţit nevoia de îndreptare a lor şi a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., adopta sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „calendarul iulian". Acest calendar a fost folosit de întreaga creştinătate, timp de 15 secole. Şi tot de calendarul iulian s-au servit şi Sfinţii Părinţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paştilor.

Deoarece între calculul calendarului iulian de 365 de zile şi 6 ore şi cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute şi 46 secunde rezulta anual o diferenţă de 11 minute şi 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferenţă de trei zile (cu cât a rămas în urma calendarul iulian).

Astfel că, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocţiul de primăvară se afla la 21 martie în loc de 24 martie, cât a fost în anul 46 i.Hr., când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Paştilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocţiul de primăvară.

Specialiştii astronomi au constatat că, şi după aceea, din 123 în 123 de ani echinocţiul de primăvară retrogradează cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, învăţaţii vremii — în Răsărit ca şi în Apus — au sesizat faptul şi au propus conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.

Timp de 40 de zile înainte de sărbători, creștinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în ziua de Crăciun după liturghie.

În dimineaţa de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vine cu Viflaimul.

 

 

Lasă un comentariu