Evenimentul zilei

Lun07162018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:

Doi ori doi nu mai fac patru sau cât mai cântărește un kilogram?

02 Aprilie 2018 - 

În luna noiembrie a acestui an, va fi validată noua definiție a kilogramului, dar și a altor unități de măsură cu care suntem obișnuiți să lucrăm, scriu elvețienii de la Le Temps. 

Cât mai cântărește azi kilogramul cu adevărat? Greu de spus cu precizie și tocmai asta e problema. Într-un loc sigur aflat în vecinătatea Parisului, stă un mic cilindru de metal de 39 mm înălțime, reprezentând ceea ce întregul Pământ a folosit de-a lungul timpului ca standard pentru masă. Dar  greutatea acestuia fluctuează. De aici necesitatea unei noi definiții pentru kilogram. Și, odată cu kilogramul, vor fi re-definite și alte unități de măsură: kelvinul (temperatura), amperul (curent electric) și molul (cantitatea de materie). Aceasta este cea mai mare revizuire a sistemului internațional de unități de la înfiinţarea sa, scrie site-ul hotnews.ro. 

Crearea sistemului metric zecimal datează de la Revoluția Franceză prin introducerea, în iunie 1799, în Arhivele Republicii de la Paris, a două obiecte de platină reprezentând ceea ce s-a decis că ar fi un metru și respectiv un kilogram. Trebuie spus că înaintea izbucnirii Revoluției Franceze din 1789, diferitele țări și chiar unele orașe aveau fiecare propriul lor sistem de măsurare. Deși diferite țări foloseau unități de măsură cu același nume, cum ar fi piciorul, sau echivalentul lor în limba locală, nu exista nicio coerență în ce privește mărimea acestor unități și nici în relațiile lor cu multiplii și submultiplii. 

Sistemul metric a fost conceput pentru a fi universal - după cum spunea filosoful francez marchizul de Condorcet, el urma să fie „pentru toți oamenii și pentru toate timpurile”. El a fost conceput pentru oamenii obișnuiți, pentru inginerii care lucrau în domeniul măsurătorilor omenești și pentru astronomii și fizicienii care lucrau atât cu numere mici, cât și cu numere mari, de unde și gama foarte mare de prefixe care au fost definite în Sistemul Internațional.

Kilogramul este singura unitate fundamentală formată cu ajutorul unui prefix. Astfel, deşi conform prefixului „kilo” un kilogram este 1.000 de grame, nu gramul este considerat unitatea fundamentală, ci kilogramul.

Iniţial, kilogramul a fost definit ca fiind masa unui decimetru cub de apă distilată la temperatura de 4 °C şi presiune atmosferică normală. Dar deoarece definiţia presiunii face apel la unitatea de măsură pentru masă („cerc vicios”), din punct de vedere formal aceasta nu e o definiţie corectă. Definiţia corectă pentru kilogram este masa etalonului, păstrat din 1889 într-un seif de la Biroul de Măsuri şi Unităţi din Sevres, Franţa, notează și Epoch Times.

Dar acest kilogram original a pierdut 50 de micrograme într-un secol, iar acest lucru se datorează faptului că obiectele pot pierde cu uşurinţă atomi sau pot absorbi molecule din aer. 

În viaţa de zi cu zi nu sunt importante aceste diferenţe minime (doar nu o să ne certăm la piață cu precupeața care ne-a dat cu 100 de micrograme mai puțină carne), dar contează în calculele ştiinţifice care necesită o precizie extremă. 

 

 

Lasă un comentariu