Evenimentul zilei

Ma03192019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Mădălin Necşuţu
Mădălin Necşuţu

Mădălin Necşuţu

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Miercuri, 28 Noiembrie 2018 13:16

REPORTAJ// Lecții de română la Comrat

Găgăuzia. O regiune autonomă în sud-vestul Republicii Moldova. Nici 150 de mii de oameni, ce vorbesc o limbă turcică, dar care comunică mai ales prin intermediul rusei. Și totuși, limba română pare să aibă aici tot mai mare căutare, se precizează într-un reportaj publicat de portalul Sinopsis

De ani buni de zile, PSRM nu reușește să dea niciun lider autentic înafară de Igor Dodon. Și pentru acest alegeri parlamentare, Dodon va călca din nou pe litera constituției și va juca rolul de locomotivă pentru partidul pe care de facto încăîl conduce. Poziționarea sa la mitingul din 18 noiemberie, ca cel care îi așteaptă pe ceilalți lideri ai formațiuni în capul străzii ce dăîn Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, dă măsura imagologică a cine este șeful în PSRM.

Igor Dodon nu a făcut niciodată transferul de imagine personală către partid, ci l-a ținut mai degrabă prizonier al propriilor interese. Nu a încurajat ridicarea vârfurilor din PSRM, deoarece în calitate de fost uzurpator al bătrânului Vladimir Voronin, îi este frică căîntr-o zi vor urma și alți tineri mai energici care îl vor detrona. Îi vor rupe partidul și îi va lua puterea prin mașinațiuni.

Dodon vede în PSRM doar un vehicul prin care își poate realiza visul. Acela de a deveni un președinte omnipotent pe modelul lui Lukașenko în Belarus sau Putin în Rusia, ceilalți de sub el fiind doar niște obedienți executanți.

În aceste alegeri parlamentare, Dodon a început deja să se comportent ca un agent de campanie pentru PSRM încă de la începutul toamnei. Atunci, Dodon a negociat cu oligarhul rus Konstatin Malofeev aducerea la Chișinău a Congresului  Mondial al Familiei, un eveniment electoraloultraconservator pentru  pe care Kremlinul îl păstorește din spate de ani buni de zile.

De altfel, între 24-25 noiembrie, Dodon va zbura din nou la Moscova, acolo unde va cere din nou ajutorul Rusiei pentru aceste alegeri. Își va face câteva poze în care își va asocia imaginea cu o serie de lideri de la Moscova și va vorbi cu diaspora moldovenească de acolo. Marea lor majoritate sunt votanți de stânga pro-ruși și este poate cel mai fidel electoral al PSRM, astfel că Dodon a ales să acorde atenție primară acestui segment.

PSRM funcționeazăîn continuare ca un colhoz politic subordonat figurii unui soi de pseudo-dictator populist. Plata dinspre neacealnic este generoasăși nimeni nu are obiecții sau ambiții de mai mult. Deocamdată, totul se păstreazăîn limite rezonabile.

Socialiștii nu au reușit să crească organic, ci doar ca alternativă oarbă la actuala guvernare care nu a rezolvat prea multe probleme în rândul populației, dar au flurat tot timpul steagul UE, susținând declarativ că s-ar afla sub valorile lui.

 

Dodon este doar un cărător politic al proiectului Moscovei la Chișinău de a îndepărta acest stat de drumul european. Rolul nu este de a construi, ci de a dărâma. De a face opoziție la orice tentativă de occidentalizare a spațiului R. Moldova. O mentalitate retrogradă care convine de minune Moscovei de a ține R. Moldova ostatică intereselor de pe orbita sa.

Personalitatea sa este una slugarnică, demnă de puțin respect, fapt pe care îl arată mai toți liderii CSI, dar și presa rusă care scrie despre el că este un „băgăcios”. Un copil agitat ce se chinuie să facă poze cu cei mari. Un fel de „domnul Goe” Dodon care face asta atât la Moscova, cât și de fiecare dată când apucă, in corpore, să participe la câte vreun eveniment de mari dimensiuni, așa cum a fost cel recent de la Paris, atunci când s-a marcat trecerea a 100 de ani de la finele Primului Război Mondial.

Republica Moldova are viitor numai dacă scapă de cei ca Dodon și PSRM și atât timp cât alege calea europeană cu adevărat. Cu forțe politice proaspete care să dea un nou impuls acestui parcurs și cu care Bruxelles-ul poate comunică fără rezerve și suspiciuni de iluzionism politic a la russe. 

 

 

 

 

 

 

Judecătorul federal american Dan Aaron Polster a fost adus la Chișinău pentru a ajuta la reformarea sistemului judiciar al fostei republici sovietice, potrivit căruia 30 de ani „nu este suficient timp pentru schimbarea societății”. Sistemul judiciar plin de hibe funcționale al Republicii Moldova este considerat un fel de călcâi al lui Ahile pentru această țară - motiv pentru care aliații occidentali presează autoritățile moldovenești să reformeze acest sector.

Parlamentul European a adoptat, miercuri, o rezoluție ce privește R. Moldova de o manieră foarte critică și remarcă un regres în ultimul an de zile din mai multe puncte de vedere la Chișinău. Documentul face referire printre altele și la asistența macrofinanciară promisă Chișinăului de 100 de milioane de euro, care nu trebuie acordată decât după alegerile parlamentare preconizate pentru luna februarie 2019.

Oficialii de la Bruxelles suspectează autoritățile din Republica Moldova că nu doresc să-i pedepsească pe cei aflați în spatele ingeniosului furt a unui miliard de dolari SUA din sistemul bancar. Experții consideră că, pentru partidul de guvernământ, interesul politic vine pe primul loc, se arată într-o analiză a portalului Balkan Insight. 

Uniunea Europeană intensifică presiunea asupra autorităților de la Chișinău pentru a pedepsi pe cei care au pus la cale sistemul prin care peste 1 miliard de dolari SUA au dispărut în 2014 din băncile moldovenești, dar și să recupereze banii, pe fondul suspiciunilor că guvernul trage de timp pentru a obține dividende politice.

Ilan Șor, eminența cenușie a furtului care aproape a falimentat cea mai săracă țară a Europei, condamnat în primă instanță, rămâne liber în așteptarea rezultatului recursului. Criticii consideră că roțile justiției se mișcă prea încet și se întreabă dacă principalul partid de guvernământ așteaptă să vadă dacă sprijinul partidul condus de Șor poate fi necesar pentru a obține o majoritate după alegerile parlamentare din februarie 2019.

Numai câteva persoane au fost trimise în închisoare pentru implicarea în schema complexă de fraudare a Băncii Naționale a Moldovei cu 13 miliarde lei moldovenești, în valoare de aproape 1 miliard de dolari sau aproximativ 15% din producția economică a Republicii Moldova.

În două rapoarte pregătite pentru Banca Centrală de la Chișinău, anchetatorii internaționali din cadrul Departamentului de Investigații al firmei Kroll susțin că dovezile sugerează că zeci de companii au fost implicate într-o "acțiune masivă, coordonată de fraudare" care a avut loc într-o perioadă de peste trei ani. Cu toate acestea, cu excepția lui Șor, autoritățile moldovenești au păstrat secrete numele celor identificați în aceste rapoarte.

"Există suspiciuni că nu există dorința de a investiga, de a recupera banii sau de a îi pedepsi pe cei vinovați", a declarat, săptămâna trecută, într-o emisiune politică difuzată în fosta republică sovietică, ambasadorul UE în Moldova, Peter Michalko.

"Nu numai că partenerii internaționali așteaptă să audă despre recuperarea fondurilor, ci și cetățenii Moldovei pentru că își doresc banii înapoi", a spus Michalko.

"Au fost aduse pagube mari țării. Aceasta este cu siguranță una dintre marile așteptări", a adăugat el, referindu-se la o serie de probleme care au înrăutățit, în ultimii ani, relațiile dintre Chișinău și Bruxelles.

Calcule politice

Răbdarea UE față de Chișină pară să fi ajuns la capăt, la patru ani după ce au semnat un acord de asociere menit să stimuleze reformele economice și politice într-o țară ruptă între integrarea cu Occidentul și vechile legături cu Rusia

Șor a fost condamnat în primă instanță și a primit, în luna iunie a anului trecut, o condamnare la șapte ani și jumătate de închisoare. Recursul său este în curs de desfășurare. În ciuda faptului că i-a fost interzis să călătorească în afara țării, a reușit să obțină permisiunea instanței pentru a se trata în străinătate, fiind văzut într-un hotel de lux israelian în luna august.

Partidul său, care îi poartă numele, este în plină campanie electorală pentru viitoarele alegeri parlamentare din 24 februarie 2019; un loc parlamentar îi poate oferi imunitate lui Șor, iar o prezență puternică a partidul său în viitorul Parlament de la Chișinău se poate dovedi folositoare pentru Partidul Democrat (n.r.-formațiune care conduce și actuala coaliție de guvernământ), când va veni momentul construirii unei noi alianțe de guvernare, consideră unii analiști.

Dacă, pe de altă parte, partidul nu reușește să treacă pragul de 6% pentru a intra în Legislativ, Șor "poate fi sacrificat pe altarul luptei împotriva corupției", a declarat analist politic Ion Tăbârță.

Între timp, atacurile lui Shor împotriva opoziției și potențialul său de a atrage posibili alegători de la socialiști convin de minune Partidului Democrat.

"Ilan Șor are o misiune dublă: să hărțuiască opoziția și să-i atragă posibili alegători ai Partidului Socialist", a declarat Tăbârță pentru BIRN.

"Persoane absolut oneste"

Când Partidul Democrat a preluat conducerea coaliției de guvernământ, la scurt timp după arestarea fostului prim-ministru Vlad Filat în octombrie 2015, ei au promis să organizeze un panou electronic care să arate cât de mult din sumele sustrase în "jaful secolului" au fost recuperate. Dar până în ziua de azi, doar aproximativ 10% din bani au fost recuperați, după ce au fost vândute unele dintre activele deținute de cele trei bănci falimentare implicate în furt.

"Miliardul furat este în drum spre Moldova", a declarat vicepreședintele Partidului Democrat, Vladimir Cebotari, la sfârșitul lunii trecute, într-o emisiune de televiziune.

Cebotari a declarat că 90% dintre cei implicați în furt au fost identificați și că au fost inițiate cazuri penale în ceea ce privește 90% din banii furați.

În schimb, colegul său de partid, premierul Pavel Filip, a declarat, la sfârșitul anului trecut, că în 90% din cazurile identificate de Kroll "suspecții sunt persoane absolut oneste".

Prezent la aceeași emisiune cu Cebotari, analistul politic Igor Munteanu a declarat că vizitele lui Șor și înțelegerile de afaceri încehiate în continuare sugerează că este "sub protecția aparentă a PDM".

Michalko, ambasadorul UE, a sugerat autorităților să se uite mai atent la acțiunile lui Șor în calitate de primar al orașului Orhei, la nord de capitala.

El a subliniat, de asemenea, din nou preocuparea UE față de o reformă fiscală controversată, care prevede că oamenii vor putea legaliza banii și bunurile care nu au fost declarate în scopuri fiscale, pentru o taxă de 3%. Criticii spun că legea legalizează, în mod efectiv, furtul.

Într-un studiu publicat pe 1 noiembrie de către ong-ul Expert Group de la Chișinău, analistul Sergiu Gaibu a susținut că în Republica Moldova și în alte părți ale Europei de Est există un risc tot mai mare ca "instituțiile statului să devină actori cheie în spălarea banilor".

Analistul politic Tăbârță, a declarat că Partidul Democrat, deocamdată, nu va ceda presiunilor venite din partea UE.

"Acum, pentru partidul de guvernământ, obiectivul major este cel de a rămâne la putere", a menționat el, "și după alegeri, prin posibila resetare a unor instituții de stat și prin numirea unor noi oameni, probabil că vor încerca să redreseze relații cu Bruxelles, care au avut de suferit în ultimii ani".

Materialul a fost tradus după un interviu publicat de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnat de Mădălin Necșuțu