Evenimentul zilei

Vi05252018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Editorial
22 Mai 2018
Publicat în Editoriale

Ca un adevărat hipster de Facebook, Ion Ceban a decis, la început, să se reinventeze pe Facebook. S-a metamorfozat nominal în Iv Ceban. A urmat ascensiunea pe lângă Dodon. Au venit și banii, vilele, apartamentele, mașinile de teren și high life-ul.

Au venit și funcțiile: purtătorul de vorbe pe lângă „prezident” și consolidarea statutului de paj în camarila dodoniană. Saracii opozanți bogați și-au făcut niște averi ca-n povești și au crescut financiar într-un an cât alții în zece, vorba poveștii.

De parcă s-au îngrășat porcii în ajun, gata să fie vânduți pe piețele Eurasiei, contra unui mic „otkat” la partid. Prietenii știu de ce!

Iv, ce banii lui!

Pe barba lui, sau poate mai mult a lui Dodon, acesta și-a construit pașii mai ceva ca personalui lui Dinu Păturică înspre pătura de sus a societății. Aceea unde se învârt banii și puterea, el fiind unul dintre lianții „alianței neortodoxe” cu „dușmanii de moarte”. Visul oricărui parvenit, ce mai încolo și încoace!

Totul prin finii juriști „cu sânge albastru” și cumetriile care nu se văd din fața scenei.

Ca-ntr-un film prost tras la indigo, s-a încercat scenariul prezidențialelor din 2016. Atunci, Dodon a primit culoar liber pe stânga prin eliminarea oricăror posibili concurenți.

Și de această dată, scenariul s-a vrut similar, numai că în locul lui Usatîi a fost pus să joace Ilan Șor, un actor prost, dar băiatul deștept din spatele furtului miliardului, cel care zburdă liber încă pe la Orhei în statul care-și reformează justiția.

La fel bântuie și Iv Ceban prin Capitală, fără să-l ia nimeni la bani mărunți și să-l întrebe de unde din salariile sale de parlamentar și purtător de vorbe și-a făcut peste noapte zestrea din dotare. Poate Bahamas-ul o fi de vină din nou, bată-l vina! Dar acesta este un alt capitol despre care ar trebui să vorbim separat.

Nu se cade să stricăm feng shui-ul în plină campanie electorală, Doamne ferește!

Importante sunt acum voturile de pe 3 iunie, atunci când Iv va încerca marea rece cu degetul. El știe foarte bine că șansele sale sunt reduse, în ciuda aparențelor înșelătoare de câștig din primul tur. Tocmai de aceea, Iv, viclean copil de casă al lui Dodon, nu mai vrea să se discute despre „geopolitică” și îl invită pe Năstase la dezbateri pe proiecte.

Acum „geopolitica” nu mai este bună, când toate statisticile dau că niciun candidat de stânga nu a reușit să bată pe unul de dreapta de foarte mulți ani. Că, în caz de ajunge cuțitul la os, cetățenii ies la vot și își apară orașul de personaje iubitoare de Uniuni Roșii – Sovietice, Vamale sau Eurasiatice.

Și asta pentru că majoritatea proiectelor mari au venit cu bani de la UE și finanțatorii occidentali. Probabil, la Chișinău, nimeni nu vrea ca Rusia să trimită, ca la Comrat, o mână de ambulanțe vechi și stricate care nu merg nici pân` la colț.

Poate, măcar aici, la Chișinău, oamenii au înțeles că Rusia nu le poate oferi nimic și că, vorba lui Medvedev în Crimeea, „bani nu-s, dar voi rezistați!”.

Pe oameni nu-i mai interesează de demult geopolitica, ei vor să aibă cu ce trăi astăzi și poate măcar în viitorul apropiat, iar perdelele de fum pe care populiștii din PSRM le aruncă, cum că vor face și vor drege, nu mai țin.

„Politica de Facebook” făcută de Dodon, la braț cu Iv Ceban, are și ea limitele ei. Iluzionismul politic cu poze de week-end cu familia nu țin loc de bunăstare pentru cetățeni. Iar bunăstările lui Dodon și Iv Ceban se regăsesc numai în paginile ziarelor de investigații, ca fiind nedeclarate. Vorba aia, îi mai ajută părinți cu câte-o vilă de neam prost!

Discuțiile despre geopolitica sau nu nici măcar nu-și mai au rostul, devenind caduce. Tocmai de aceea, Iv Ce-ban la ban va trage și mai puțin la căruța Capitalei.

Lumea s-a prins demult, dar îl va trânti când îi va fi lumea mai dragă, adică taman pe 3 iunie. Până atunci, Iv va rămâne să bântuie Capitala de pe „bilboard”-uri și alte „bling bling”-uri televizate. Mai suportați-l două săptămâni, după care va fi din nou carătorul de geamantan al lui Dodon!

 

 

 

16 Mai 2018
Publicat în Editoriale

Ziua de 16 mai este o zi neagră în istoria românilor, în general, și a basarabenilor, în special. Este ziua în care ni s-a pecetluit destinul pentru mai mult de o sută de ani, iar de acest blestem nu am scăpat încă nici astăzi, deși a trecut mai bine de un sfert de secol de la proclamarea Independenței.

07 Mai 2018
Publicat în Editoriale

E o întrebare-problemă care mă frământă de când am absolvit liceul. Abia acum întrezăresc răspunsul. Pornesc de la un caz personal, familial. 

18 Apr 2018
Publicat în Editoriale

După ce întâlnirea de joi de la Kiev cu omologul său din R. Moldova, Pavel Filip, premierul ucrainean Volodimir Groisman a scris pe pagina sa de Facebook ca își dorește ca schimburile comerciale dintre cele două țări sa ajungă la un miliard de dolari anual. O suma nu foarte greu de atins în contextul în care în prezent relația bilaterală în termeni de schimburi comerciale valorează 884 de milioane de dolari. Mai mult, și cu Ucraina semnatară anul trecut a Acordului de Ascociere cu UE, economiile celor două țări se vor orienta și deschide și mai mult piețelor europene.

Cert este că în ultimii ani, situația politică regională, dar și scopurile comune au deschis un pic ochii Kievului în direcția R. Moldova, o țară până nu demult prea mică și prea puțin importantă pentru Ucraina.

Probleme de securitate regionale, precum și venirea în fotoliu de președinte al lui Petro Poroșenko, crescut pe malurile Nistrului la Tighina și vorbitor de română, au schimbat un pic dinamica acestor relații.

Pe lângă contactele bilaterale mai dese din ultimii ani, cupola comună a Parteneriatului Estic i-a făcut atât pe guvernații de la Kiev, cât și pe cei de la Chișinău, să vadă mai mult lucrurile care i-ar putea apropia. Mai presus de clișeele sovietice în care s-a gândit anterior.

Ambele țări au nevoie una de cealaltă, în contextul unui ghimpe mic, dar problematic, ce stă și el amenințător în coasta Ucrainei. Cu probleme în estul țării, Ucraina are tot interesul să țină sub monitorizare atentă ceea ce se petrece în regiunea separatistă Transnistria.

Aici există un potențial real de destabilizare a zonei Odesei de către Rusia care menține în regiune undeva la 1.500 – 2.000 de militari proprii, fără a mai pune la socoteală forțele transnistrene ce se pot mobiliza rapid spre 13.000 de militari, în condițiile în are majoritatea pseudo-instituțiilor de la Tiraspol sunt militarizate excesiv.

Controlul comun la frontiere, precum și liberalizarea transportului terestru și aerian, pot oferi noi posibilități de dezvoltare a relației bilaterale, cu precădere în zona economică. Mai puțin timp de așteptare, mai puține hârtii pentru transportatorii de mărufuri și pasageri, după semnarea celor două acorduri cu prilejul Forumului de Securitate de la Kiev, de joi, 12 aprilie.

Acest lucru va contribui realmente la facilitarea comerțului, dar va întări în paralel și granițele, inclusiv cu regiunea trasnnistreană în ceea ce privește traficul și contrabanda.

Anterior situației create în martie 2014, după anexarea Crimeii de către Rusia și izbucnirea războiul cu separatiștii pro-ruși în estul țării, Kievul nu a fost mai deloc interesat de rezolvarea acest dosar. Probabil, preț de mai bine de două decenii, nimeni nu s-a gândit să se poate ajunge la un astfel de scenariu antagonic între Moscova și Kiev.

Când Ucraina a început să strângă șurubul și să nu mai permită regiunii separatiste să o ducă bine din contrabandă și tot felul de afaceri negre, Tiraspolul a apelat la ajutorul Moscovei. Dar nici ea nu a putut interveni foarte eficace, la fel ca-n „vremurile bune”. Astfel, cooperarea regională între Kiev și Chișinău și-a spus cuvântul și a contracarat influența Rusiei în regiune, dar potențialul destabilizator încă există.

Ar fi o naivitate să creadă cinevă că Rusia își va retrage de bunăvoie armtatele din Transnistria, dar totuși acțiunile comune moldo-ucrainene pot stăvili acentele militariste arătate peste Nistru în circa 200 de exerciții militare în 2017.

Dar nu totul este lapte și miere în relația dintre Ucraina și R. Moldova în ultimii ani.

Kievul va trebui să dea dovadă de mai mult pragmatism când vine vorba de problemele ecologice. Dacă în urmă cu mai bine de zece ani Ucraina a avut o aprigă dispută cu România pe tema canalului Bâstroe, pe care Kievul voia să-l construiască cu orice preț, peste normele econologice și tratatele de mediu internaționale semnate anterior, Kievul riscă să insiste pe aceeași greșeală și cu Chișinău.

Ideea contrucției a șase hidrocentrale în amonte pe Nistru ar putea avea urmări dezastruoase pentru ecosistemul acestui râu, dacă planul nu este făcut cu cap și într-o logică de respect reciproc. Cu atât mai mult cât acesta este principala sursă de apă potabilă a Republica Moldova, dar și una importantă pentru regiunea Odesa a propriei țări.

Astfel, „pianul energetic” trebui cărat cu atenție pe scările relației dintre Kiev și Chișinău, fapt pe care propaganda rusă, dar și partidele proruse de la Chișinău, îl speculează periodic pentru a stârni disensiuni între cele două capitale.

Chiar și așa, relația dintre Kiev și Chișinău s-a ameliorat mult față de ultimii ani, iar trendul este în continuare unul bun. Cadența alertă poate fi menținută atât timp când acești doi actori regionali înțeleg că eforturile comune de reformare și apropiere de UE pot fi simplificate în doi.

Cu două locomotive importante la Bruxelles – Polonia și România – dar și cu multă voință internă de reforme reale, cele două țări pot avansa mult mai rapid în drumul lor european. Până atunci, atât Kievul, cât și Chișinăul, vor trebui să elimine treptat și accelerat din influența încă ridicată a Rusiei în cele două capitale.

 

 

26 Mar 2018
Publicat în Opinii

Tema Unirii nu mai este, nu mai poate fi o temă tabu. Despre aceasta se vorbește la toate nivelurile, începând cu Academia de Științe și terminând cu discuțiile dintre vecini la un pahar de vorbă. Problema Unirii a fost tranșată la nivel de consilii locale, de instituții de învățământ. 

Pagina 1 din 62