Evenimentul zilei

Mie07182018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Editorial
01 Mar 2017
Publicat în Editoriale

Există o vorbă românească cu o doză foarte puternică de ironie: s-a născut talent și a murit speranță. Cam în această cheie am putea citi viitoarea carieră politică la nivel înalt a lui Igor Dodon, după cum decurg lucrurile. El trăiește sub adrenalina funcției și își concentrează toate acțiunile politice în exercitarea ei. Așa cum poate. Conform prerogativelor alocate funcției prezidențiale, aceasta nu are prea mult spațiu de manevră. Dodon doar dă din coate pentru a-și face loc în istoria contemporană a R. Moldova. Totuși, toate aceste smuciri violente și agresivitatea cu care operează s-ar putea întoarce împotriva sa ca un efect de bumerang. Mai mult, ar putea conduce la scăderea în sondaje a PSRM-ului său drag, în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare.

27 Feb 2017
Publicat în Editoriale

Prezidentul Igor Dodon a declarat război diplomatic României și SUA. Ambasadorii României și SUA, respectiv, Daniel Ioniță și James D. Pettit, au semnat o scrisoare comună, în care i-au explicat excelenței sale Dodon că exercițiile militare din România, pentru care prezidentul moldovean, în calitate de comandant suprem al forțelor armate, nu a dat undă verde, pot aduce doar beneficii ostașilor moldoveni… 

21 Feb 2017
Publicat în Editoriale

Conferința pentru Securitate de la Munchen, un fel de ceas deșteptător al problemelor legate de configurația de putere în lume a sunat în acest an „ora înghețului”. Alarma a fost fixată de la Kremlin și a fost premeditată ca atare pentru a face o demonstrație de forță politică la finalul săptămânii trecute. Victima a fost de această dată estul Ucrainei, stat care se îndreaptă, ca toate celelalte țări din sfera de influență ex-sovietică, spre un deznodământ nefericit. Înghețarea conflictului din estul țării în regiunile Donbas și Lugansk sub pretextul respectării Acordurilor de la Minsk.

Decizia Rusiei survine pe fondul unei dezamăgiri, sau mai degrabă a scenariului negativ, în care Donald Trump nu este tocmai „calul de curse” pe care a pariat Moscova în a negocia cu Washington acestă bucată răsăriteană de Europă. Este foarte important de urmărit succesiunea care a condus la această nouă turnură în criza dintre Vest și Est.

Cu câte zile înainte de Conferința de la Munchen, Casa Albă cerea Rusiei să înapoieze Crimeea către Ucraina. Nu numai că nu s-a conformat, dar Rusia a plusat la masa de joc. Putin a decretat recunoașterea pașapoartelor separatiștilor proruși din estul Ucrainei și a plăcuțelor de înmatriculare. Un scenariu care se repetă în paralel și cu regiunea separatistă transnistreană a R. Moldova. Dacă ar fi să folosim și noi în retorică rusească, acest lucru ar echivala cu o „provocare”, dar lucrurile nu se opresc doar aici.

Nu numai extinderea recunoașterii republicilor separatiste de către Rusia în acest spațiu este importantă. Nu doar pașaportizarea în masă în Lugansk, Donbas și Transnistria, ci și pașii programatici care sunt făcuți după un scenariu bine pus la punct. Situația merge și mai departe. Foarte puțini au anticipat următorul pas al Rusiei în această privința. Și anume cel de a-și putea apăra toți cetățenii, inclusiv aceștia mai noi, prin intervenție militară directă în afara granițelor Federației Ruse. Acțiuni ce sunt conforme cu modificările aduse constituției Rusiei în urmă cu câțiva ani. De altfel, precedentul pentru această situație există încă din martie 2014, atunci când în Duma de stat de la Moscova s-a votat în unanimitate propunerea președintelui Vladimir Putin de intervenție militară în Ucraina și anexarea Crimeei.

Dar ce relevanță au pentru Chișinău toate acestea? Într-un astfel de context regional, nu este de mirare că și în Republica Moldova lucrurile se precipită. Republica Moldova este, vrând-nevrând, inclusă în acest malaxor al politicilor rusești în regiune. Vârful de lance al intereselor rusești în R. Moldova îl reprezintă, paradoxal, președintele și partidul său pe care încă îl conduce de facto. De la venirea la putere, Dodon își asediază propria cetate. Vrea să o incendieze din interior pentru ca apoi să o construiască în rânduiala rusească. Dovadă a acestei realități crude este întâlnirea de marți pe care a avut-o cu Candu și Filip. Acestora le-a spus verde-n față că în aprilie se pregătește să semneze Acordul de colaborare cu Uniunea Euroasiatică. Mai mult, că va denunța, după venirea PSRM la putere, a celui existent – Acordul de Asociere a Republicii Moldova la UE.

A fost aleasă și data, respectiv începutul lunii aprilie. Ceea ce ne face să credem că scenariul a fost ticluit încă din timpul vizitei la Moscova din ianuarie. Data nu este deloc una întâmplătoare. În aprilie 2009, Republica Moldova lua drumul european în urma revoltelor anti-comuniste. Un anotimp bun pentru ca PSRM și sateliții politici pro-moscoviți ce gravitează în jurul mișcării anti-UE să încerce, în 2017, să dea o lovitură finală guvernării pro-europene și să pună cruce pe acest parcurs. La întâlnirea de marți cu Dodon, Candu și Pavel au părut mai blajini decât europenii de la Bruxelles, în timp ce Dodon a făcut un spectacol populist de forță și a încercat să măture pe jos cu ei. În mare parte i-a și reușit.

Atitudinea de încasator în colțul ringului din ultima vreme a majorității parlamentare și de a guvernului pro-european, nu face decât să erodeze și mai mult din capacitatea de reziliență a susținătorilor, buni-răi, ai parcursului european. Parlamentul și Guvernul nu trebuie să ocupe această poziție de asediu și să încerce doar să aibă grijă în liniște de viața polis-ului, ci va trebui să iasă la atac.

Guri de tun și pârghii sunt destule, iar timpul și contextul nu este tocmai de partea lor. Rusia își va îndeplini agenda și în Republica Moldova și va sparge bariera politică nu numai prin butonarea conflictelor înghețate, ci și prin inerția și buimăceala guvernanților de la Chișinău care și-au făcut calcule greșite atunci când l-au ajutat de facto pe Dodon să le fie oponent politic și să-i strângă ușor de grumaz în fiecare zi. Dacă guvernarea nu se va trezi la timp, implementarea reformelor din 2017 și 2018 ar putea să ajungă doar în „raiul bunelor intenții”!

16 Feb 2017
Publicat în Editoriale

Ciclicitatea istoriei tinde de multe ori să capete aspecte dintre cele mai tragice. Jocurile politice interne făcute în țările ex-sovietice, sub tutela Moscovei, nu sfârșesc niciodată bine pentru acele state. Cei care decontează la final sunt cetățenii care-și joacă viitorul pe mâna cartoforilor înguști de la vârful ierarhiei. Președintele ales Igor Dodon se pare că nu a a înțeles nici acum nimic din ce s-a întâmplat la Kiev, la finalul lui 2013.

13 Feb 2017
Publicat în Editoriale

Au mai spus-o și alții, o repetăm și noi: viața bate filmul! Spațiul dintre Prut și Nistru nu se prea poate lăuda cu nume de referință care să se fi afirmat la Hollywood, cu excepția câtorva evrei de aici, printre care și Natalie Portman, a cărei bunică a locuit în Basarabia.