Evenimentul zilei

Ma10162018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Editorial Editoriale Nimic nou pe frontul propagandistic din est: pericolul pentru Ucraina vine și de la români?

Nimic nou pe frontul propagandistic din est: pericolul pentru Ucraina vine și de la români?

31 Iulie 2018 - 

Am fost, recent, la o stațiune balneoclimetarică din Ucraina care aparținuse cândva Regatului României. Pe lângă faptul că nu s-a ameliorat nimic din ceea ce văzusem cu câțiva ani mai înainte, decât doar degradarea și mai acută a infrastructurii încă din perioada interbelică, în lipsa unor investiții, starea proastă a unor drumuri, nici atitudinea vameșilor ucraineni nu s-a schimbat: aceeași aroganță și tendință de a-i umili pe vilegiaturiști, în mare parte, moldoveni, ținându-i cât mai mult în vamă. În timp ce la vama moldovenească aștepți un sfert de oră, juma de oră, la cea ucraineană ești nevoit să aștepți de la o oră-două în sus, pe când mașinile cu numere de înmatriculare ucrainene trec ca vântul, de parcă toate ar transporta diplomați, având propriul culoar. 

Dar nu despre asta voiam să vorbesc, fiindcă moldovenii noștri sunt răbdători și nu fac gât pentru niște „fleacuri” cum ar fi să stai în soare ore bune pentru a se odihni pe un litoral care a fost cândva românesc, deoarece aici e ceva mai ieftin, dar și serviciile fiind de „doi bani”.

Timp de o săptămână, am fost rupți de situația de acasă, neavând alte surse de informare în afară de Facebook. Am tot butonat telecomanda televizorului din camera stațiunii, în speranța că printre cele vreo sută de posturi voi găsi măcar unul moldovenesc sau românesc. Degeaba! Erau retransmise canale TV în engleză, franceză, spaniolă, turcă, arabă, chineză, din țări africane sau asiatice, dar nici o emisiune în limba română! Și asta în pofida faptului că în Ucraina locuiesc compact circa jumătate de milion de români, în Bucovina de Nord și în sudul Basarabiei, care sunt la ei acasă, pe pământul lor, nu au venit de aiurea. 

Am mai scris că, în năzuința sa de a elimina propaganda Rusiei, cu care se află într-un război hibrid de mai bine de cinci ani, chiar înainte de anexarea Crimeei, Kievul a făcut exces de zel, încercând să închidă școlile cu predare în limba minorităților naționale, printre care româna și maghiara, lucru pentru care au generat reacții ferme din partea Bucureștiului și a Budapestei. 

Desigur, televiziunea e și un mijloc de propagandă, dar și de informare și culturalizare. Și când te gândești că Chișinăul retransmite câteva posturi TV ucrainene (printre care cel mai vizionat este Kvartal IV, cu emisiuni de umor, în care se aduc critici acide rușilor, politicii rusești). Nu s-ar fi putut găsi o soluție ca și posturile românești (moldovenești) să fie retransmise în Ucraina? Măcar în regim de paritate. Pentru aceasta, însă, e nevoie de voință politică din partea guvernanților de la Chișinău, dar și de conștiință națională și culturală…

 

Lasă un comentariu