Evenimentul zilei

Joi08222019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Editorial România 29 iulie - Ziua Imnului Național, zi de sărbătoare pentru toți românii

29 iulie - Ziua Imnului Național, zi de sărbătoare pentru toți românii

29 Iulie 2019 - 

Ziua imnului național al României se sărbătorește în mod oficial pe data de 29 iulie. Această zi de sărbătoare este marcată de autoritățile publice și de alte instituții ale statului prin manifestări cultural-educative și programe cu caracter evocator și științific. 

Media

În anul 1998, ziua imnului național al României a fost instituită prin Legea nr 99/1998, care prevede organizarea ceremoniilor militare specifice în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, dar și organizarea mai multor programe și manifestări cu caracter educativ și științific. Tot în anul 1998, pe 29 iulie, odată cu împlinirea unui secol și jumătate de la Revoluția română (1848), Banca Națională a României a pus în circulație două monede din aur cu valori nominale de 500 și 1000 de lei, dedicate acestei aniversări, ziua imnului național. 

Ideea unui imn naţional s-a născut încă din 1840  în Principatele Române, când era cântat mai ales la festivităţile oficiale unde apărea domnitorul ţării. În anul 1881 cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român”. Imnul s-a cântat în mod oficial pentru prima dată în România în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I.

Imnul regal a fost înlocuit în 1948 de “Zdrobite cătuşe”, apoi de ,,Te slăvim, Românie !”  şi de imnul comunist “Trei culori”. Acestuia i-a luat locul după Revoluţie “Deşteaptă-te, române !”.

Când și unde a fost intonat pentru prima dată  Imnul “Deșteaptă-te române” ?

''Deşteaptă-te române!'' a fost prima dată intonat pe 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

''Deşteaptă-te române!'' a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ''Deşteaptă-te române!'' a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ''Deşteaptă-te române!'', acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului 

 La originea compoziției imnului național este poemul patriotic “Un răsunet” de Andrei Mureșanu, pe o melodie selectată de Anton Pann, publicat în numărul iunie-iulie al suplimentului “Foaie pentru minte, inimă și literatură”, anul 1848. Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independență (1877-1878), în Primul Război Mondial, la Marea Unire din anul 1918, dar și în cel de-al Doilea Război Mondial. 

''Deşteaptă-te române!'' – simbol național împreună cu drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului 

Deșteaptă-te române a fost ales imn național al României și a fost consacrat prin Constituția din 1991, ulterior modificată și completată prin Legea de revizuire nr.429/2003. În forma actuală, prin articolul 12, Constituția prevede că imnul este considerat simbol național împreună cu drapelul, stema țării și sigiliul statului. 

 

 

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,

La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

 

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,

Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

 

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,

Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;

Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,

Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

 

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,

Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,

Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,

„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

 

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate

Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!

Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,

Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

 

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare

Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,

Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,

În astfel de pericol s-ar face vânzători!

 

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,

Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,

Când patria sau mama, cu inimă duioasă,

Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

 

N-ajunse iataganul barbarei semilune,

A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;

Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,

Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

 

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,

Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;

Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,

Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

 

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată

Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!

Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată

Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

 

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,

Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.

Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,

 

Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!

Lucruri mai puțin știute despre Imnul României

- Timp de câțiva ani, imnul “Deșteaptă-te române” a fost și imnul național al Republicii Moldova, iar ulterior acesta a fost înlocuit cu “Limba noastră”, în 1994. 

- Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.

 - De-a lungul timpului, România a mai avut și alte imnuri naționale. Printre acestea s-au numărat: “Trăiască Regele”, de Vasile Alecsandri (1866-1948, “Zdrobite cătușe”, pe versurile de Aurel Baranga și muzica de Matei Socor (1848-1953), “Te slăvim Românie”, “Trei culori”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu. 

 

Lasă un comentariu