Evenimentul zilei

Sam10212017

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Politică România aruncă din nou colacul de salvare peste Prut

România aruncă din nou colacul de salvare peste Prut Recomandat

29 Ianuarie 2016 - 

Republica Moldova este din nou în aceste zile în atenția României care urmărește atent situația de peste Prut. Criza politică de la Chișinău și nemulțumirile sociale țin capul de afiș a ziarelor, iar televiziunile organizează frecvent dezbateri largi despre viitorul Republicii Moldova. 

 

Mai avizați, sau mai puțin avizați, analiștii politici de la București, precum și ziariști, au păreri împărțite despre ce va urma la Chișinău, în linii mari discuția purtându-se pe azimuturi geopolitice. În general, emoția este mai greu separată de o gândire pragmatică și rece, iar raportarea la Basarabia atinge de multe ori accente tăioase.

Cert este că Republica Moldova este în prag de colaps financiar și numai partenerii occidentali o pot salva din această situația economică precară, iar susținerea oamenilor politici apropiați vectorului rusesc nu va rezolva absolut nimic din acest punct de vedere. În plan plan social, societatea este la fel de divizată din punct de vedere al viitorului politic, dar este raliată în jurul ideii de combatere a corupție, văzută ca principal factor al sărăcirii populației. România s-a poziționat în toate această poveste de partea forțelor politice care sprijină ideea continuării drumului european al țării. Deși criticată pentru că indirect ar sprijini guvernarea apropiată liderul de facto al PD, Vladimir Plahotniuc, România este nevoită să susțină răul cel mai mic într-un proiect politic mai complex ce vizează o viitoare integrare în UE a Republicii Moldova. 

Liderii protestelor, ca la Babilon pe tema drumul european

De altfel, așa cum scontau și Bucureștii, liderii politici care au deturnat protestele de stradă au vorbit, cu subiect și predicat, amânarea sau chiar suspendarea Acordului de Asociere cu UE. „Platforma DA care și-a făcut o entitate politică se va bate pentru majoritate ca să poată guverna. Dacă nu va reuși, foarte bine, iată în toate aceste trei zile de când protestăm împreună am primit asigurări, sper că sincere, de la Usatîi şi Dodon că se va pune batista pe ţambal cum se zice, la vectorul geopolitic pentru o perioadă de timp. Un an și chiar Igor Dodon a vorbit de un an şi jumătate, în care ne ocupăm de decriminalizarea instituţiilor de drept şi de reglementare, ne ocupăm de curăţarea CCA-ului, CEC-ului, etc. Punem ţara pe făgaşul normalităţii şi apoi revenim la geopolitică. Se poate?”, a declarat liderul Platformei DA, Andrei Năstase, în cadrul ediției din această săptămână a talk show-ului „În profunzime”, de la postul de televiziune Pro TV Chișinău. El a ocolit un răspuns direct privind o poziție unionistă legată de România, mergând pe varianta politico-diplomatică a „reunirii în cadrul Europei”, declându-se totodată român. La rândul lor, ceilalți două lideri pro-ruși ai acestui triumvirat antiguvernamental au devenit incoerenți în ceea ce privește implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE-Republica Moldova, mergând pe teza unei perioade de respiro în care să se facă referendumuri populare în legătura cu viitorul Chișinău. Cert este că există divergențe de opinie la nivelul celor trei, iar Dodon și PSRM au declarat că poziția lor anti-UE va rămâne neschimbată. Când nu a mai fost în compania celor doi colegi de protest, Dodon și Usatîi, Năstase a revenit cu o declarație, în mediile de socializare, în care a afirmat că Plaforma DA este „ferm Pro-UE”, acuzând o parte a presei a denaturat spusele sale și că aceasta ar fi sub influența oligarhului Vladimir Plahotniuc. De altfel, săptămâna trecută cei trei lider au dat un ultimatum guvernării de a-și depune mandatul și de a și create premizele alegerilor anticipate. În caz contrar, acești au amenințat voalat cu proteste de o amploare și intensitate și mai mare, folosindu-se de sintagma „nesupunere civică”. Dacă un simplu protest a degenerat în violențe recent la Parlament, este dificil de spus ce înseamnă o intensificare a lor sub forma nesupunerii civice.

Banii românilor, din nou buni pentru salvarea de colaps a Republicii Moldova

Pe tot acest fundal tensionat din Republica Moldova, actualul premier Pavel Filip a ajuns în România de a primit asigurări ferme pentru o gură de oxigen în partea financiară, și nu numai. După o întrevedere cu omologul său român, Dacian Cioloș, acesta a declarat că România va face demersuri cât mai rapide pentru ca Parlamentul de la București să ratifice acordul de asistența financiară rambursabilă în valoare de 150 de milioane de euro pe cinci ani, și că prima tranșă din acești bani în valoare de 60 de milioane de euro, va ajute curând la Chișinău.

De asemenea, partea română a declarat că acordarea acestei prime tranşe va depinde şi de rezultatele primei vizite a FMI la Chişinău, a subliniat primul-ministru român. Cioloş a arătat că a discutat acest subiect şi cu comisarul pentru Vecinătate al UE, Johannes Hahn, care are o abordare similară. ''Pornind de la nişte angajamente clare de reformă pe care sperăm să le vedem din partea Guvernului Republicii Moldova nu doar declarativ, ci şi faptic, Guvernul României este gata în aceste condiţii să sprijine Republica Moldova pe parcursul european şi să sprijine acest program de reformă. Stabilitatea politică în Republica Moldova este importantă nu doar pentru Republica Moldova, ci şi pentru securitatea regiunii şi pentru România", a subliniat Cioloş. El a arătat că România doreşte să-şi coordoneze sprijinul financiar şi cu Comisia Europeană şi cu FMI, acesta urmând să funcţioneze ca ''un pod'' între momentul de faţă şi momentul în care Republica Moldova va fi în măsură să semneze un acord cu FMI. Potrivit lui Cioloş, ''în o a treia etapă, în măsura în care Guvernul demonstrează că se angajează la reforme structurale care să asigure un parcurs european, suntem pregătiţi să venim şi cu alte programe de acţiuni şi de sprijin în această direcţie''. Printre condițiile puse de Cioloș pentru livrarea acestui ajutor financiar se numără reformarea sistemului juridic, lupta împotriva corupției, semnarea unui acord cu FMI și numirea unui nou guvernator la Banca Națională a Moldovei. 

Guvernul ultimei șanse

Nu în ultimul rând, Pavel Filip s-a întâlnit și cu președintele Klaus Iohannis care i-a atras atenția că acest guvern poartă o imensă responsabilitate imensă de reformare. La rândul său, premierul de la Chișinău, Pavel Filip, a declarat marţi la Palatul Cotroceni, în timpul întrevederii cu preşedintele Klaus Iohannis, că guvernul pe care îl conduce este probabil ultima şansă pentru clasa politică de la Chişinău. "V-am zis şi cu alte ocazii că poate este guvernul ultimei şanse pentru această clasă politică pentru că ea se face vinovată de situaţia în care s-a pomenit Republica Moldova acum. Am vrut să auziţi acest lucru de la mine şi vă mulţumesc încă o dată pentru că aţi acceptat să avem această întâlnire pentru a vă convinge că suntem determinaţi să livrăm rezultate. Nu ne vom axa pe populisme pentru că nu aici sunt rezultatele pe care le aşteaptă cetăţenii. Vom fi axaţi pe acţiuni, aşa cum am spus", i-a spus Filip lui Iohannis.  În ceea ce privește opțiunile guvernului Filip, analiștii politici de la București susțin că premierul de peste Prut nu are decât varianta implementării rapide a reformelor. „Ajutorul nostru pentru Moldova este categoric un balon de oxigen, de care Moldova are nevoie în prezent. Este și un moment de oportunitate politică, la București și Chisinău, desigur, la pachet cu condiționalitățile de reformă. Guvernul Filip nu are de ales: credibilitatea sa internațională depinde de seriozitatea pe calea reformelor. Dacă nu, crește proportional presiunea pentru anticipate: orizontul pentru o livrare la nivelul promisiunilor este scurt în plan intern și în cel internațional”, a declarat pentru Evenimentul Zilei, analistul politic și specialistul în comunicare, Radu Magdin. 

 

 

 

 

Lasă un comentariu