Evenimentul zilei

Dum09232018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Politică VIDEO// STUDII: Transnistria, interfață a intereselor ruse: cum joacă RUSIA prin proxy relația cu Chișinăul, dar și cu Occidentul

VIDEO// STUDII: Transnistria, interfață a intereselor ruse: cum joacă RUSIA prin proxy relația cu Chișinăul, dar și cu Occidentul Recomandat

12 Iulie 2018 - 
VIDEO// STUDII: Transnistria, interfață a intereselor ruse: cum joacă RUSIA prin proxy relația cu Chișinăul, dar și cu Occidentul foto credit: IDIS Viitorul

Problematica dosarul transnistreană este una tot mai discutată în aceste zile, atât la nivel internațional – ONU și NATO, cât și la nivel intern, acolo unde negocierile în format 5+2 sau 1+1 trasează noi linii în relația dintre Chișinău și Tiraspol.

Media

Totuși, implicarea Moscovei de partea Tiraspolului este una cât se poate de vizibilă, iar directorul executiv al IDIS Viitorul, Igor Munteanu, a redat exhaustiv acest aspect foarte important într-un studiu pe care l-a lansat, joi, vorbind despre „paradiplomație” și cum este folosită Transnistria ca proxy în toate negocierile cu Chișinăul.

Cu această ocazie, IDIS Viitorul a lansat joi trei studii pe problema transnistreană care au abordat următoarele teme: acțiunile externe ale Transnistriei („Paravanele externe ale secesionismului: paradiplomație și insurgență”), auditul acordurilor semnate de Republica Moldova pe subiectul transnistrean („Evaluarea diacronică a documentelor semnate de Chișinău în procesul de reglementare a problematicii transnistrene”) și monitorizarea protocoalelor din educație („Evaluarea implementării deciziilor protocolare din educație”)

Transnistria este un proxy, o interfață a intereselor ruse”, a declarat Igor Munteanu care a explicat că autoritățile de la Chișinău ar trebui să nu mai accepte acest joc pagubos, referindu-se cu precădere la ultimele runde de negocieri în care Chișinăul a cedat foarte mult sub presiunea OSCE în fața Tiraspolul, în spatele căruia stă Rusia.

Transnistria rămâne un instrument, un proxy folosit de Rusia pentru a devia și altera prioritățile de politică internă și externă urmate de R. Moldova, care sponsorizează acest regim pe mai multe planuri, exploatând regiunea ca miză într-un joc de natură geopolitică”, a declarat analistul politic la lansarea studiul său intitulat „Paravanele externe ale secesionismului: paradiplomație și insurgență”.

El a mai mai afirmat că, după memontul declinării Memorandumului Kozak, Rusia a schimbat abordarea în Transnistria și a început să pompeze sume masive în această regiune pentru a racorda cât mai bine și de o aduce cât mai mai aproape de integrarea în spațiul federal al Federației Ruse.

Integrarea de facto în sistemul federal rus

Munteanu a oferit ca argumente pașaportizarea rusească în regiune, acolo unde peste 200.000 de cetățeni dețin și cetățenia rusă, interdependența financiară și interoperabilitatea trupelor ruse și paramilitare ale regimului de la Tiraspol.

Mai mult, observă Igor Munteanu în studiul menționat, paradiplomația transnistreană s-a activizat extrem de mult începând din 2017 și până în prezent, cu largul concurs al diplomației ruse care stă în umbră și secondează toate mișcările Tiraspolului pe acest palier, fie că vorbit de acțiuni în plan internațional, fie de cele în plan local prin primirea de oficiali străini, cu precădere occidentali.

Are loc o integrare accelerată a Transnistriei în spațiul politic, instituțional și economic al Federației Ruse, prin politici de pașaportizare, ancorare financiară și întărire a a efectivelor militare ale regiunii, la care adăugăm mai nou – o activizare fără precedent (2017-2018) a acțiunilor paradiplomației transnistrene, care imită funcionarea unui regim diplomatic dar de fapt urmează instrucțiunile „proxy” ale MAE rus. Diplomații ruși coordonează acțiunile externe al Tiraspolului, menținând totodată blocaje formidabile în procesul de reglementare, dorit de R. Moldova”, a declarat Munteanu.

Studiul precizează că paradiplomația transnistreană s-a lăudat, numai în 2017, cu 470 de întâlniri internaționale, cu 25% față de 2016, iar regiunea a fost vizitată de 631 de delegații străine. În 2017, odată cu marcarea a 25 de ani de pretinsă independență, reprezentanții paradiplomației de la Tiraspol au întreprind vizite în Marea Britanie, Franța, Israel și Italia, acolo unde și-au susținut cauza.

Balon de oxigen economic

Nu în ultimul rând, analistul politic a vorbit și despre greșelile Chișinăului care nu uzitează o poziție dominantă în raport cu Tiraspolul, ba mai mult ajută economic regimul falimentar de la Tiraspol să supraviețuiască economic. El a menționat în special achiziția de energie electrică din stânga Nistrului, dar și înlesnirile și scutirile fiscale și dreptul necondiționat de export în UE al firmelor transnistrene.

Regimul separatist subzistă datorită susținerii economice, militare și diplomatice ale Moscovei, însă trezește mirare lipsa unei politici adecvate din partea RM. Deși există o hotărâre a Curții Constituționale, oficialii Guvernului RM nu folosesc termenul de „teritoriu ocupat”, iar măsurile aplicate regimului de la Tiraspol sunt mai degrabă de susținere, privilegiere, și nu de constrângere (deterrence). Măsurile de consolidare a încrederii (CBM) sunt adeseori o supapă de alimentare a regimului semi-muribund cu bunuri care-l păstrează în viață, la fel putem vorbim și despre accesul exporturilor sale la piața UE, ceea ce-i umple bugetul, și astfel își păstrează funcțiile formale”, a declarat Munteanu.

El a concluzionat că există pârghii și din partea Chișinăului pentru o negociere mai bună, dar că trebuie să se folosească instrumente precum sancțiuni de mobilitate pentru reprezentanții regimului de la Tiraspol și condiționarea economică, dar și o mai bună comunicare cu UE în privința soluțiilor de reintegrare care trebuie să depindă în special de interesele directe ale Chișinăului.

Educația, problemă majoră pe relația Chișinău-Tiraspol

La rândul său, expertul Ion Tăbârță a explicat că există mai multe puncte-capcană în acordurile semnate recent în așa numitul pachet „Berlin plus” pentru Chișinău, care a mers pe o abordare „la coș” a mai multor probleme socio-economice dintre cele două maluri.

„Decizia protocolară referitoare la asigurarea funcționării școlilor moldovenești cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană este implementă parțial. Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului la negocieri interpretează diferită implementarea unor puncte ale acestei decizii protocolare. Chișinăul își îndeplinește angajamentele luate odată cu semnarea deciziei protocolare privire la aplicarea apostilei pe actele de studii emise în regiunea transnistreană”, se menționează în studiul „Evaluarea implementării deciziilor protocolare din educație”, semnat de experții Ion Tăbârță și Veaceslav Berbecea.

Ion Tăbârță a mai spus că este încă neclară situația privind recunoașterea/autentificarea diplomelor de studii ale studenților de peste Nistru.

Totodată, expertul a mai afirmat că și în cazul documentelor semnate de ambele părți în procesul de reglementare a dosarul transnistrean există foarte multă ambiguitate, fapt care produce confuzie și nerespectarea anumitor angajamente.

Nu în ultimul rând, la fel ca și Igor Munteanu, expertul IDIS Viitorul, Rosian Vasiloi, a precizat că, în ultima vreme, Chișinăul a dus o negociere slabă cu Tiraspolul, ce s-a caracterizat prin cedări unilaterale succesive.

El a menționat aici și cea mai recentă decizie a Guvernului de a da scutiri de taxe pentru agenți economici transnistreni care vor să exporte prin punctele de frontieră Cuciurgan-Pervomaisk și nu a exclus ca această decizie să aibă legătură și cu apropierea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare.

 

 

Lasă un comentariu