Evenimentul zilei

Dum04052020

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Politică Alegeri Locale 2015 Panorama Ești atras cu adevărat toată viața de același gen de persoană?

Ești atras cu adevărat toată viața de același gen de persoană?

19 Ianuarie 2020 - 

Fiecare om ar avea un anumit „gen” de persoană de care este atras, în funcție de culoarea părului, a ochilor, în funcție de înălțime sau corpolență etc. În realitate, caracteristicile fizice care ne plac nu sunt de neclintit și gusturile se pot schimba chiar extrem de repede. 

Până de curând, majoritatea cercetătorilor în psihologie comportamentală credeau că genetica este cea care face să considerăm o persoană atrăgătoare: dincolo de caracteristicile fizice, de statutul socio-economic sau de interesele culturale comune, am fi ghidați de ADN în alegerile noastre. Și de secole de evoluție umană, relatează DIGI24.

Mult timp a dominat ideea că există un instinct de perpetuare a genelor și prin urmare, am căuta inconștient o persoană care ne seamănă. În consecință, am avea un tip preferat de persoană. Și se credea că acest gen de persoană care place fiecăruia ar putea, desigur, suferi unele modificări pe parcursul vieții, dar acesta ar fi un proces foarte lent. Or, cercetări de dată recentă demonstrează exact contrariul. 

Percepția pe care o avem despre frumusețe este falsă

„Reprezentările noastre mentale ale frumuseții sunt niște construcții, iar percepția noastră este deturnată de mai multe elemente”, explică Nathalie Lazaric, director de cercetare la Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța. „Noi avem niște perspective cognitive, numite perspective de ancorare. Percepția noastră despre frumusețe este legată de harta noastră mentală: ce s-a întâmplat, pe parcursul vieții mele, de-mi plac persoanele blonde? Iar ceea ce noi percepem drept „frumos” este adesea legat de copilăria noastră timpurie”, explică cercetătoarea. 

Perspectiva de ancorare face parte din teoria formulată în anii 1970 de psihologii americano-israelieni Daniel Kahneman și Amos Tversky, precursorii economiei comportamentale. Perspectivele sunt mecanismele care explică de ce o decizie care ar trebui să fie rațională și care este percepută ca atare depinde în realitate mult de factori în general inconștienți.  Această teorie a fost folosită în analiza luării deciziilor, în special în domeniile politic, economic și de marketing. 

„Cercul social ne influențează mult judecata. Dacă anturajul meu îmi spune că ceva este frumos, voi ajunge să cred și eu că ceva este frumos. Vrem să trăim în normă și o parte dintre noi va adera la opinia majoritară. Este ceea ce se cheamă perspectiva de conformitate”, explică Nathalie Lazaric.

Suntem influențați de ceilalți

În cadrul unei ample anchete desfășurate la Universitatea John Hopkins din Baltimore,  cercetătorii au cerut celor 60.000 de participanți să evalueze fizicul unor persoane de pe un site de întâlniri online, acordându-le note. O parte dintre participanți au dat note fără a fi influențați din exterior, o altă parte puteau vedea nota dată de ceilalți participanți, dar această notă fusese în prealabil modificată semnificativ de autorii studiului. 

Rezultatul: persoanele care au văzut note proaste date aparent de alți participanți la studiu au făcut, la rândul lor, o evaluare mai dură subiecților respectivi. Întrebate ulterior de ce, ele au dat asigurări că nu s-au lăsat influențate absolut de loc în acordarea notei. 

„Studiul nostru sugerează că oamenii au tendința să împărtășească un sentiment de apartenență socială”, explică cercetătorul Haiyang Yang, coautor al studiului. „Faptul că percepem frumusețea la fel ca ceilalți ne ajută să ajungem la această apartenență. Frumusețea este întotdeauna în ochii celui care privește, dar cel care privește își poate schimba constant părerea. Internetul difuzează constant punctul de vedere al celorlalți despre frumusețe”, arată cercetătorul. 

Barba e sexy? Depinde... Părerile ni se schimbă mai repede ca niciodată

Haiyang Yang consideră că internetul îi poate face pe oameni să-și schimbe standardele în materie de frumusețe mai repede ca niciodată în istoria umanității. Nathalie Lazaric este de aceeași părere: „Faptul că barba devine o tendință este legată de o perspectivă de ancorare: vedem din ce în ce mai mulți bărbați între 25 și 55 de ani care poartă barbă. Pe măsură ce acest fenomen de modă se ancorează în câmpul meu vizual, judecata mea de frumusețe se modifică și bărboșii îmi pot părea mult mai atrăgători”, explică ea. 

Un sondaj realizat în Franța în 2016 arăta că peste 50 la sută dintre bărbații cu vârste cuprinse între 25 și 49 de ani purtau barbă, iar peste 60 la sută dintre femeile cu vârste între 18 și 34 de ani îi considerau „sexy” pe bărboși. În același timp, 70 la sută dintre femeile de peste 60 de ani îi considerau sexy pe bărbații rași, în condițiile în care 63 la sută dintre bărbații de peste 60 de ani au spus că se bărbieresc în fiecare zi. 

Tatuajele sunt un alt exemplu pus pe seama modei. Acum 20-30 de ani nu erau deloc bine văzute. În 2010, în Franța, 10 la sută din populație avea un tatuaj, în 2016 erau 14 la sută, iar în 2018 proporția ajunsese la 18 la sută. 

Credem că ceea ce simțim este un impuls de moment, dar în fapt este rezultatul unei construcții sociale, psihologice și istorice. Nu trebuie să uităm că cea mai mare parte a deciziilor noastre sunt luate într-un context de judecată limitată. Faptul că suntem constant bombardați cu imagini de la televizor, de pe internet sau din aplicațiile mobile nu favorizează libertatea de judecată, spune Nathalie Lazaric.

Lasă un comentariu