Opinii
Redobândirea cetățeniei române pentru locuitorii de peste Prut a început ca o reparație istorică a nedreptății Pactului Hitler-Stalin prin care milioane de români au fost lipsiți, peste noapte, prin intermediul unei hârtii ultimative, de un drept de bază, cel de a fi români.
Controversată de unii, aplaudată de alții, decizia Curții Constituționale de a da verde alegerilor directe de către cetățeni a președintelui Republicii Moldova i-a surprins cu pantalonii în vine pe cei mai mulți dintre politicieni, dar și pe „civilii” cu solde ascunse de partid din societatea moldovenească.
România întinde o mână de ajutor fraților. Primul lot de asistență umanitară a ajuns la Chișinău Recomandat
România demonstrează în continuare că rămâne cel mai fidel partener al Republicii Moldova, indiferent de guvernare, crize politice și atitudinea unor politicieni. Deși nu este nici pe departe cea mai bogată țară europeană, conducerea de la București a decis recent să acorde ajutor umanitar Republicii Moldova, iar primul lot a și ajuns la Chișinău. Acesta nu este singurul ajutor din partea României, mai multe proiecte fiind în derulare. În plus, și relațiile politice par să fi intrat pe un făgaș al normalității.
Dacă în urmă cu circa doi ani de zile, R. Moldova primea calificative precum „povestea de succes” a Parteneriatului Estic, instrument politico-financiar de apropiere față de țările ex-sovietice din vecinătatea estică a UE, Chișinăul s-a transformat, din cauza luptelor interne și a corupției la cel mai înalt nivel, într-o țară nesigură.
La întoarcerea după o perioadă mai îndelungată petrecută în Canada, am descoperit în ţările din regiunea postcomunistă a continentului o atmosferă politică, intelectuală şi mai ales mediatică schimbată (cel puţin în relaţia cu ideea de Occident, dar şi pe alte paliere valorice), îmbâcsită de mesaje otrăvite şi ipocrite, de un populism feroce, suspect de atent şlefuit, multe din acestea evident şi voit false, înfăţişând pentru publicul credul şi ignorant, de regulă semidoct sau sfertodoct, realităţi distorsionate ale lumii şi intereselor occidentale, care ar atenta la „puritatea” ţărişoarelor şi popoarelor Estului.
Adoptată la finele lui 1948 de către Organizația Națiunilo Unite (ONU), la Paris, Declarația Universală a Drepturilor Omului este un document foarte important care trebuie să se regăsească și în drepturile cetățenilor din Republica Moldova.
„Democraţia însemnează o înţelegere că omul este în centrul societăţii şi toate instituţiile se învârt în jurul lui”, așa formula definiția democrației la începutul anilor `90 omul politic român, Ion Rațiu.
Moldovenismul nu a dispărut niciodată pe meleagurile dintre Prutul însângerat și Nistrul poluat. Dar intensitatea sa de afirmare se schimbă periodic, în funcție de interesele unor politicieni. Protestele împotriva guvernării, mai exact împotriva unei persoane care nu se află efectiv la guvernare, au reînviat acest flagel identitar într-o nouă formulă.
Republica Moldova a apărut ca stat de trei ori, în 1924, în 1940 și 1991. Dar neutră sa trezit abia în 1994, în plin război intern. Cum poate un stat aflat în război, cu trupe străine pe teritoriul său, cu două entități separatiste evident create de cineva anume, brusc să se declare stat neutru?
Doar NATO poate moderniza militar Moldova Recomandat
Armata Moldovei trebui să scape de vechituri, indiferent că e vorba de arme sau de ofițeri, spune ministru Șalaru.
De ani de zile, partidele din Republica Moldova flutură marota alegerii geopolitice pe care Chișinăul o are mereu de făcut.
Chiar dacă Uniunea Europeană este mai mult prezentă în discuțiile din spațiul public al Republicii Moldova, oficialii de la Chișinău trebuie să conștientizeze că SUA se uită foarte atent la tot ce se întâmplă în țară.
În Republica Moldova nimic nu este ceea ce pare. Ceea ce începuse ca o mișcare populară împotriva sistemului corupt, împotriva delapidărilor din sistemul financiar-bancar, împotriva stagnării procesului de apropiere de UE, sa dovedit a fi nimic altceva decât o simplă reglare de conturi între diferite grupări de interese.
În toamna anului trecut, agenția de știri Bloomberg publica o analiza în care indica mai multe puncte nevralgice pe care liderul rus Vladimir Putin le-ar putea apăsa în Ucraina și Republica Moldova.
