Evenimentul zilei

Joi09192019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Politică Opinii Nimeni nu joacă corect, dar Rusia profită!

Nimeni nu joacă corect, dar Rusia profită! Recomandat

26 Septembrie 2015 - 
Foto: incont.stirileprotv.ro Foto: incont.stirileprotv.ro

Nu trebuie confundate cauzele unui eveniment cu cei care profită de acest eveniment. Este evident că Rusia, de pildă, profită din plin de acest flux de imigranţi şi, probabil, îl încurajează cum poate. De ce? În primul rând, pentru că şubrezeşte major UE şi proiectul european; în al doilea rând, pentru că deturnează agenda publică de la chestiunea ucraineană; în al treilea rând, există premisele unei pene transatlantice, prin posibilitatea deschiderii unei dezbateri despre “vină” americanilor în Orientul Mijlociu pentru care ar plăti, astăzi, europenii.

Este evident că Rusia are toate motivele să încurajeze o asemenea “dezbatere” prin influenţă media pe care o are pe continent. Şi, în al patrulea rând, o criză a refugiaţilor în Europa, inclusiv o creştere a ameninţării teroriste, va face din Rusia un partener mult mai frecventabil, mai eligil pentru europeni, în lupta comună împotriva terorismului.

Deci iată cel puţin patru argumente că Moscova să încurajeze acest fenomen, care nu face decât să-i sporească puterea de negociere şi să şubrezească adversarii. E logic să o facă, din perspectiva ei. Dar asta nu înseamnă în nici un caz că Rusia a generat toată această evoluţie. Dacă am crede asta, am acordă infinit mai mult credit Rusiei şi infinit mai puţin Germaniei. Adică am spune că Rusia manipulează, global, două continente (!), prin asmuţirea imigranţilor spre UE, iar Germania, în naivitatea ei, cade în plasa şi nu înţelege nimic din ce se întâmplă prin absorbirea lor voioasă… Actuală criză nu e chiar atât de bruscă, deci ideea că cineva, subit, a declanşat-o, nu se susţine sociologic. Conform cifrelor furnizate de Eurostat, dinamică solicitării de azil a crescut din 2008 aproape constant.

Au fost peste 200.000 de solicitări în 2008, 2009 sau 2010. În 2011 numărul depăşeşte 300.000, ajunge la 330.000 în 2012, 435.190 în 2013 şi 626.065 în 2014. Ce observăm? Că avem o creştere bruscă din 2013 până în 2014 de circa 200.000 de oameni. Atunci de ce nu a existat această preocupare? Pentru că cifrele nu erau deloc neglijabile. Prin urmare, nu e vorba de o explozie chiar bruscă în 2015, ci de un fenomen cu dinamică mai amplă. Ce se petrece în 2015? Conform Eurostat, în primele trei luni, solicitările de azil în spaţiul european se menţin cam în aceleaşi cote: sunt circa 185.000 de solicitanţi, aproximativ la fel cu anul trecut. Sigur, numărul va creşte, Germania a anunţat că are deja circa 220.000 de aplicaţii doar în primele şase luni.

Cu toate acestea, trebui să sesizăm ceva. În primele şase luni, circa 26% dintre aplicanţi în UE sunt kosovari, 16% sirieni, 7% afgani, 4% albanezi, 4% irakieni, 3% sârbi. Germania, de pildă, a dat deja anul trecut o lege prin care Serbia, Bosnia-Herzegovina şi Macedonia sunt “state sigure”, deci cetăţenii lor nu mai pot primi statutul de refugiaţi, iar aplicaţiile lor vor fi respinse. Se discuta o lege care să acorde şi Albaniei, Kosovo-ului şi Muntenegrului acelaşi statut. În concluzie, dacă statele din Balcanii de Vest nu vor mai putea furniza refugiaţi în UE, numărul acestora, cel puţin în Germania, scade cu circa 40%. Sigur, asta nu rezolva problema, şi e clar că nu ne putem baza de aici înainte doar pe generozitatea Germaniei.

Este cea mai mare criză a Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial. Ce vedem astăzi? Vedem că, practic, nimeni nu joacă corect. Imigranţii pleacă mult prea uşor din Turcia şi taberele de refugiaţi, intră mult prea uşor în Grecia, ies mult prea uşor din Grecia, ajung prea uşor în Macedonia şi Serbia, pleacă prea uşor de acolo şi intră inadmisibil de uşor în Ungaria, de unde, în pofida oricăror norme, pleacă necontrolaţi spre Austria şi Germania. Este un swaitzer de securitate perfect! Nimeni nu mai are reguli, nimeni nu mai respectă nimic, pare că toată lumea plăteşte poliţe şi foloseşte, în folosul propriu, drama indiscutabilă a zeci de mii de oameni. Vestea proastă e că nu doar Rusia încurajează acest exod…

E clar că UE nu are în acest moment soluţii la acest fenomen, parţial natural, parţial sprijinit, şi o revizuire a atitudinii faţă de imigraţie se impune. Cotele de imigranţi au fost respinse, iar cei care le acceptă acum voluntar, cum e România, nu ştiu câţi ani de zile de aici înainte vor mai face asta.E clar că astea nu sunt soluţii, doar paleative. Cum va arată această revizuire a politicilor? Nu ştim. Probabil că modelul american, după care limitarea numărului intrărilor legale este fixată prin lege (700.000 de persoane pentru SUA), ar merită discutat şi adaptat. Dar nu ştim astăzi nici măcar dacă se va face o revizuire substanţială.

Pe termen scurt, cred că Schenghenul nu va fi anulat de iure, însă de facto va fi şubrezit, cum a început să fie pe autostrada dintre Ungaria şi Austria. Nu se va oficializa neapărat renunţarea la el, dar statele europene vor începe să pună bariere de un fel sau altul, pe căi ferate, autostrăzi, aeroporturi. În plus, resurecţia partidelor radicale în state precum Marea Britanie, Franţa, Germania (nu extremă dreapta, dar partide “rezonabile” de genul “Alternativă pentru Germania”), Finlanda, Danemarca, Suedia, Italia etc. va fi o realitate şi va influenţă, prin recul, radicalizarea partidelor de mainstream. Din păcate, anularea Schenghenului poate fi deschiderea Cutiei Pandorei pentru alte limitări şi şubreziri ale pilonilor Europei. Criză migranţilor este o criză care, indirect, poate duce la prăbuşirea proiectului european aşa cum arată astăzi, inclusiv la scindarea Europei. Trebuie să avem conştiinţa gravităţii situaţiei.

 

Dan Dungaciu

Evzmd.md

Website evzmd.md

Lasă un comentariu