Evenimentul zilei

Joi09192019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Politică Opinii RUSIA AMENINȚĂ ROMÂNIA, văzută ca un aliat puternic al Statelor Unite ale Americii. Liderii europeni înclină spre o înțelegere cu Putin.Cum va reacționa România lui Klaus Iohannis? Editorial de Dan Andronic

RUSIA AMENINȚĂ ROMÂNIA, văzută ca un aliat puternic al Statelor Unite ale Americii. Liderii europeni înclină spre o înțelegere cu Putin.Cum va reacționa România lui Klaus Iohannis? Editorial de Dan Andronic Recomandat

13 Octombrie 2015 - 

Rusia amenință România, rămasă alături de Marea Britanie, cel mai puternic aliat al SUA în Europa. O declarație rusească explicită, care în contextul discursului președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de la Passau, trebuie citită cu multă atenție. Se preconizează o rupere a Uniunii Europene de aliatul ei tradițional, Statele Unite ale Americii, sau avem de-a face cu reacția speriată a unui finanțist luxemburghez, mânat din spate de criza refugiaților din Siria? Se spune că interesele germane și franceze au jucat un rol important. Multe supoziții, dar o umbră de îndoială nu are cum să nu apară, mai ales că Rusia a depășit faza declarațiilor simbolice. Cazul Ucrainei și intervenția militară din Siria o demonstrează cu prisosință. Cum va juca România? Aici (încă) așteptăm un discurs al președintelui României Klaus Iohannis.

Am căutat declarația integrală a președintelui Comisiei Europene. Nu am găsit-o integral decât pe siteul Comisiei. La Passau, vizitând o tabără de refugiați, Jean-Claude Juncker a spus:
Apoi avem o problema majoră cu Rusia. Atunci când a căzut Zidul, toată lumea spera, în contextul schimbărilor de pe continent, că totul va fi mai bine, inclusiv eu, ca un copil al războiului rece. Dar nu a devenit mai bine. Nu este acceptabil ca președintele Putin să redeseneze frontierele din Europa. De aceea am impus sancțiuni, care nu sunt cea mai deșteaptă formă de reacție politică. Dar fie începi un război, fie impui sancțiuni. Prefer sancțiunile unui conflict militar. Noi nu suntem obligați să ajungem la nivelul Rusiei.
Avem nevoie de a crea o relație cu Rusia, care va lăsa generațiilor viitoare o hartă a Europei și un continent european în care viața este bună.
Acesta este motivul pentru care avem nevoie să depunem eforturi pentru o relație mai adecvată cu Rusia. Nu este foarte sexy, dar că este modul în care aceasta trebuie să fie. Nu putem continua pe aceeași cale. Siria ne-a arătat unde duce acest drum.
Poate că până în acest moment lucrurile nu sunau chiar atât de rău, dar președintele Comisiei Europene a continuat să-și dezvolte viziunea politică. Jean-Claude Juncker a semnalat că Europa ar trebui să adopte o abordare diferită. "Rusia trebuie să fie tratată decent", a spus el. "Nu putem lăsa relația noastră cu Rusia să fie dictată de Washington."
„Știu din conversații mele cu (presedintele rus Vladimir) Putin ca el (nu acceptă) fraze de genul când Barack Obama a declarat Rusia a fost o putere regională. Ce înseamnă asta? Nu se poate vorbi despre Rusia așa", a spus Juncker .
Stai și citești și te întrebi dacă vorbește un agent de influență al Moscovei, sau un reprezentant al Uniunii Europene, plătit și din banii românilor. O viziune politică pragmatică care nu ține cont de anexarea Crimeei de către Rusia lui Vladimir Putin, ci doar de interesele economice germane și franceze. Franța se anunță dispusă să reia cooperarea economică cu Rusia, iar Germania mulțumește Celui de Sus în fiecare zi că există gazul rusesc. Nu sunt simple afirmații, ci citate din declarațiile oficiale franceze și germane, direct sau prin agenții de presă. Vreți mai mult? Luni, BASF/Wintershall, concernul german implicat în exploatarea și distribuția gazului rusesc cu vânzări de peste 75 miliarde de euro anual, a sărbătorit 25 de cooperare cu Gazprom. Cu această ocazie au dat publicității un sondaj, citat de DPA (agenția germană de știri) potrivit căruia 62 la sută dintre nemți nu mai consideră utile sancțiunile împotriva Rusiei.
Dacă Jean-Claude Juncker are dreptul la o viziune pragmatică atunci când vine vorba de bogata Rusie, de ce nu are dreptul și România să refuze primirea refugiaților? Când e moralist, când e pragmatic...Numai că Uniunea Europeană ar fi trebui să însemne mai mult decât atât.
O reacție rusească nu a întârziat să apară. La patru zile de la declarațiile celui mai înalt oficial al Uniunii Europene, Moscova mârâie la scutul de la Deveselu. Cea mai apropiată bază de rachete a NATO față de Rusia va deveni operațională în două luni de zile. Iar asta îi irită extrem de rău pe ruși, deși n-au trecut decât câteva zile de când 26 de rachete tip SS-N-30A Kalibr au plecat din Marea Caspică spre vestul Siriei. Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 "riscă să devină o provocare gravă la adresa securităţii internaţionale", a declarat, potrivit Interfax, Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare şi controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe.
"Acest pas va fi o nouă încălcare flagrantă de către Statele Unite a Tratatului forţelor nucleare intermediare", a acuzat oficialul rus.
"Statele Unite şi România trebuie să înţeleagă amploarea reală a responsabilităţii acestui sistem şi să îşi dea seama că pot renunţa la acest plan cât nu este prea târziu", a adăugat Mihail Ulianov.
VINE IARNA RUSEASCĂ!
Ceea ce era de așteptat să se întâmple, s-a întâmplat. Rușii întind coarda, simțind slăbiciunile europenilor, din nou. Strategia lui Vladimir Putin pare să iasă în câștig.
Cazul României este unul special. Alianța cu Statele Unite ale Americii este una militară și strategică extrem de puternică, chiar dacă componenta de cooperare economică rămâne codașă. Avem o singură opțiune reală (istorică și actuală) și acest lucru o demonstrează vizitele din ultima vreme, atât la Washington cât și la București. Întâlnirile vicepremierului pe securitate Gabriel Oprea cu înalți responsabili ai administrației Obama și discuțiile de la Cotroceni dintre Klaus Iohannis și Hans Klemm arată o preocupare serioasă pentru evoluția situației din regiune. În actualul context, numirea lui George Maior ca ambasador în SUA se dovedește una din cele mai inspirate măsuri de politică externă ale lui Klaus Iohannis, iar venirea noului ambasador american la București a fost un răspuns inteligent al lui Obama la vremurile ce stau să vină. Ambele părți știu că Rusia nu se va opri aici. Va întinde coarda cât poate de mult, simțind slăbiciunile Uniunii Europene.
Adevărul este că în jocul cu Europa le-a ieșit pasiența de câteva ori: la München în 1938, pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 și a patra conferință de la Moscova din 1944. Au împărțit sferele de influență de câte ori au vrut ei, cum au vrut ei.
Ca om pasionat de istorie, privesc cu stupoare ce se întâmplă, pentru că poate vă par niște mici amănunte scăpate într-un discurs, dar de fapt asistăm la o reconfigurare majoră. Sau cel puțin la o tentativă a Rusiei de a-și impune supremația în politica europeană, de a sili România să renunțe la garanțiile de securitate ale SUA, de a le înlocui cu o formulă eurasiatică halucinantă. Iar presiunile se fac direct, prin declarații, dar și indirect, prin intermediul liderilor europeni.
Unde-i România în acest joc politic?
Deocamdată, am dat un răspuns la nivelul ministrului de externe, dar nu avem nici o reacție din partea președinției României. Pare un joc în așteptare, dar aici cred că trebuie să răspundem mult mai ferm amenințărilor rusești. Poate că așa vom face ca liderii europeni să privească dincolo de interesele economice.
Lecțiile istoriei trebuie învățate, pentru că provocările revin.
Până când vom avea o declarație din partea lui Klaus Iohannis, dacă o vom avea, nu-mi rămâne decât să închei cu un citat din Traian Băsescu, liderul politic care a consacrat parteneriatul cu Statele Unite al Americii:
UE nu este pregătită să facă faţă unui conflict cu Rusia. Juncker nu făcea aceste afirmaţii fără acord de la Paris şi Berlin. Dacă eram în funcţie dădeam comunicat oficial. Categoric, da (preşedinţia trebuia să reacţioneze). S-a cedat la o cucerire teritorială făcută acum câteva luni. Condiţiile din Ucraina vor fi translatate Transnistriei. I se va întâmpla Republicii Moldova. Nimeni nu mai spune nimic de Crimeea. Siria e Siria, Ucraina e Europa. Eu văd că Ucraina e sacrificată de dragul relaţiei cu Rusia. România nu mai are centura pe care o avea cu Ucraina. Cum vor acţiona aliaţii noştri când se vor întâmpla lucruri mai rele?" a declarat Traian Basescu la TVR.
Cam așa se pot rezuma lucrurile. Cum vor reacționa aliații noștri când se vor întâmpla lucruri mult mai rele?

Autor: Dan Andronic                                                                     Sursa: evz.ro

Lasă un comentariu