Evenimentul zilei

Lun10232017

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Politică Opinii „Coridoarele de transport Europa-Asia” și politica vecinului care se consideră „frate mai mare”

„Coridoarele de transport Europa-Asia” și politica vecinului care se consideră „frate mai mare”

08 Septembrie 2017 - 

Prim-ministrul Pavel Filip a participat, astăzi, împreună cu premierul Ucrainei, Volodimir Groisman, la cea de-a doua ediție a Conferinței internaționale de transport „Coridoarele integrate de transport Europa-Asia”.

În discursul său, Pavel Filip a subliniat că acest eveniment constituie o platformă bună pentru a discuta provocările și oportunitățile de dezvoltare a infrastructurii, de transport și logistică, despre problemele de integrare ale infrastructurii de transport în Europa și Asia, dar şi pentru identificarea măsurilor concrete în vederea dezvoltării în continuare a cooperării pe acest segment.

În context, şeful Executivului de la Chişinău a menţionat că politica sectorială de stat a Republicii Moldova în domeniul transporturilor și logisticii are la bază trei piloni: armonizarea legislației naționale cu reglementările UE, integrarea în coridoarele de transport internațional, liberalizarea piețelor de transport și reducerea costurilor de tranzacție.

În acest sens, Republica Moldova şi Ucraina au stabilit pe agenda bilaterală pentru anul curent semnarea acordurilor bilaterale privind liberalizarea transportului rutier și aerian dintre cele două ţări. Potrivit lui Pavel Filip, o atenție deosebită trebuie acordată calității drumurilor care leagă Chișinău și Odesa, precum şi reabilitării tronsonului de cale ferată Basarabeasca-Berezino, proiecte care trebuie să-și găsească locul în strategiile de transport ale celor două state.

Referindu-se la proiectele comune de viitor, prim-ministrul Pavel Filip a remarcat necesitatea restaurării drumului Platonovo-Liubaşevka, instituirii unui punct de control vamal comun Palanca-Mayaki-Udobnoe. (Între altele, ce caută Ucraina la Palanca ar trebui întrebat fostul președinte Petru Lucinschi, fiindcă subiectul e legat tot de o șosea importantă, Cernăuți-Odesa). 

Evenimentul a reunit înalţi oficiali, șefi ai departamentelor de transport din țările participante, ambasadori, reprezentanți ai organizațiilor internaționale şi ai comunităților de afaceri, ne mai anunță serviciul de presă al Guvernului.

Drumurile sunt drumuri, acestea sunt importante, dar e bine că premierul Pavel Filip și-a amintit și de problema conaționalilor din Ucraina. El s-a referit şi la noua lege privind educația, adoptată de Rada Supremă pe 5 septembrie 2017, accentuând necesitatea implementării acesteia astfel încât noile prevederi să nu constrângă interesele moldovenilor și românilor care locuiesc în Ucraina. În context, Pavel Filip a accentuat că dreptul acestor cetățeni să beneficieze de educație în limba lor maternă este prevăzut de mai multe documente privind drepturile minorităţilor naţionale ratificate de Ucraina.

Premierul Volodimir Groisman s-a făcut că plouă și a lăsat să-i treacă pe lângă urechi remarcile omologului său de la Chișinău referitor la situația românilor din Ucraina, el ținând-o una și bună cu strategiile de transport. Cel puțin sursele oficiale nu suflă o vorbă că el ar fi abordat și problema școlilor românești. 

Reamintim că Bucureștiul a reacționat dur față de intenția Kievului de a închide școlile românești din Ucraina. 

Mai cităm aici ce a declarat despre noua lege adoptată de Rada Supremă ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto: „Ucraina a înjunghiat Ungaria pe la spate prin adoptarea unei noi legi a educaţiei care încalcă sever drepturile minorităţii ungare”. 

Ne-am putea opri aici, întrucât comentariile sunt de prisos, dar mi-a venit, așa, din senin, în memorie fraza unei rude apropiate, care a spus odată, în timpul unei discuții despre politică: „Măi băieți, nu vă faceți iluzii, fiindcă ucrainenii sunt mai răi ca rușii!”. Atunci, m-am simțit jignită, întrucât prin venele mele curge și ceva sânge ucrainean. Acum, nu mai zic nimic și mă simt frustrată... Dar lamentațiile și regretele personale nu au nimic în comun cu problema în cauză, una cu adevărat dureroasă...

Noi le înțelegem frustrarea, chiar ura, lupta pentru a scăpa de influența rusească, dar astfel, vorba din bătrâni, ei riscă „să arunce și pruncul cu apa murdară din copaie”.  

 

Lasă un comentariu