Evenimentul zilei

Ma08142018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Politică Opinii PMAN, catalizatorul Unirii, un factor care nu va putea fi neglijat de putere

PMAN, catalizatorul Unirii, un factor care nu va putea fi neglijat de putere

26 Martie 2018 - 

Tema Unirii nu mai este, nu mai poate fi o temă tabu. Despre aceasta se vorbește la toate nivelurile, începând cu Academia de Științe și terminând cu discuțiile dintre vecini la un pahar de vorbă. Problema Unirii a fost tranșată la nivel de consilii locale, de instituții de învățământ. 

Indubitabil, nu se mai pune problema dacă este nevoie de Unire sau nu (scremetele ideologice ale lui Dodon gen „Unirea trece, Patria rămâne, Moldova are viitor” sunt pentru adormit copii, cum ar fi „iubirea pentru proști” sau, cel mai important, proba cu facturi doveditoare că banii dați de stăpânul de la Kremlin nu au fost cheltuiți pe zaiafeturi și femei. 

Problema discutată acum este: cum să facem Unirea, nu dacă trebuie sau când să o facem? Marea Adunare Centenară de duminică a demonstrat că putem fi o forță atunci când suntem animați de o idee măreață, nu neapărat să ne împingă din spate primejdia care ne paște. 

Cele aproximativ o sută de mii de români care au scandat „România! Unire!”, „Jos Dodon!”, „Jos hotarul de la Prut!” nu mai pot fi neglijate de putere. Indiferent de ce decizii vor fi adoptate de Guvern, de ce se va discuta în Parlament, guvernarea nu va putea neglija, de acum încolo, oportunitatea reunificării celor două state românești. 

Indiferent dacă Traian Băsescu, fostul președinte al României (care ar putea fi un liant al forțelor unioniste în alegerile parlamentare din toamnă), își va redobândi cetățenia Republicii Moldova, de care a fost lipsit în mod abuziv de către așa-zisul prezident al moldovenilor Igor Dodon, indiferent de faptul că votul mixt îi va avantaja pe cei cu sacii cu bani, opțiunea unionistă nu mai poate fi tratată drept ideea puerilă a „naivilor și a mercenarilor unionismului”, vorba tâmpită a unui fost „fals amic al României”, un individ „cu doi plămâni”, adevărat prieten al Rusiei lui Dughin, indiferent de toate astea, ideea UNIRII nu mai este un ideal îndepărtat, ci s-ar putea să fie un obiectiv foarte apropiat, realizabil. 

Fiindcă nu aduce anul ce aduce ceasul. Și Dumnezeu nu face minuni ca să dovedească anumitor canalii sau indivizi ipocriți care merg la Ierusalim după „focul haric”, ci face minuni care stau ca mărturie și învățătură pentru popoare întregi, pentru întreaga omenire.

Iar miracolul reîntregirii neamului românesc s-a întâmplat cândva, minunând întreaga lume. Și cine se poate împotrivi voinței Domnului, dacă stă scris în Sfânta Scriptură că toate popoarele se vor uni spre a fi mântuite? Niște impostori cu steaua roșie incrustată pe frunte? Hai, să fim serioși! 

Dar să nu ne culcăm pe o ureche. Puterea se va face că plouă dacă basarabenii se vor limita la manifestația de duminică și nu vor pune presiune pe guvernare, chiar dacă suntem într-un an electoral. 

Unirea celor două state românești poate fi obținută și pe cale pașnică! Vox populi, vox Dei! Voința lui Dumnezeu nu poate fi oprită sau îngrădită de dodonei sau putinei. Însă lucrul acesta ar trebui să-l conștientizeze majoritatea cetățenilor țării.

 

 

Lasă un comentariu