Evenimentul zilei

Joi02272020

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Presa străină FP: “Nu credeți în succesele exagerate ale Rusiei”

FP: “Nu credeți în succesele exagerate ale Rusiei”

26 Noiembrie 2019 - 
FP: “Nu credeți în succesele exagerate ale Rusiei” GettyImages

Potrivit unei analize publicate recent de revista Foreign Policy, realizările politicii externe ale Moscovei sunt exagerate.

Conform autorul articolului, Rajan Menon, deși în statele occidentale, atât liberalii, cât și conservatorii par să fie de acord cu faptul că Rusia a devenit din nou o mare putere de nivel global, astfel de evaluări, unele dintre ele chiar panicarde, nu sunt susținute de dovezi. Rajan Menon aduce ca argumente datele referitoare la PIB-ul Rusiei care este comparabil cu cel al Spaniei și cele privind bugetul militar care se situează sub a zecea parte din cheltuielile de apărare ale SUA.

 

Analistul Foreign Policy scrie că, deși există o opinie general acceptată potrivit căreia, în 2015, președintele rus Vladimir Putin a profitat de ezitarea președintelui american Barack Obama privind Siria și a efectuat o intervenție militară, ceea ce i-a oferit un avantaj în conflictul care a urmat, în realitate, pașii lui Putin abia dacă au avut o legătura cu Obama.

Siria a fost partener strategic al Moscovei din 1956. În același an, Damascul a început să cumpere arme de la blocul sovietic. În Cehoslovacia și Polonia aliate cu URSS a demarat instruirea militarilor și piloților sirieni. Siria a fost și prima care a solicitat desfășurarea de bombardiere și avioane de luptă sovietice – cerere declinată de Kremlin. În deceniile următoare ale Războiului Rece, Uniunea Sovietică a devenit principala sursă de asistență economică și militara pentru Siria. În 1971, flota URSS a început să folosească portul sirian Tartus, iar în 1980, Damasc și Moscova au semnat un acord pentru cooperarea strategică.

Autorul FP apreciază că, „intervenția lui Putin in Siria este mai degrabă o acțiune de protejare a investițiilor strategice pe termen lung care au fost puse în pericol de războiul civil, decât o intenție de a lovi în interesele SUA. Pentru Putin, căderea liderului sirian Bashar al-Assad ar fi dus Siria la haos prelungit, fie la victoria grupărilor islamiste radicale, cei mai puternici adversari ai lui Assad, ambele rezultate reprezentând o lovitură pentru Rusia.

Rajan Menon menționează că, deși soldații ruși au luptat în Siria, forțele terestre străine care i-au adus victoria lui Assad au fost furnizate în principal de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice Iraniene și de luptătorii libanezi ai Hezbollah. Viziunea lor asupra viitorului Siriei nu reflectă în niciun fel opiniile Rusiei. De asemenea, vărsând atât de mult sânge pentru Siria, nu vor permite Rusiei să decidă singura soarta Siriei. Cu alte cuvinte, în realitate, Rusia nu a câștigat nimic în Siria. Mai mult, prețul refacerii țării, estimat de Banca Mondială la 250 de miliarde de dolari, este mult prea mare pentru Rusia. În ceea ce privește speranțele privind livrările de arme, există o întrebare – cum va plăti Assad pentru toate acestea.

 „Realizările Rusiei în restul Orientului Mijlociu sunt de asemenea exagerate”, subliniază articolul. „Moscova, desigur, este implicată activ în conflictul din Libia. Dar aducerea ordinii într-o țară sfâșiată de război, cu două guverne concurente (fără a menționa obținerea influenței dominante în aceasta țară) se va dovedi ”munca lui Sisif”. Unul dintre guvernele libiene a condamnat deja Moscova pentru utilizarea de mercenari în Libia, iar principalii susținători ai lui Khalifa Haftar, ajutat de Rusia, sunt Egiptul și Arabia Saudita, țări mult mai apropiate cu mize mult mai mari în traiectoria libiană.”

„Flexibilitatea diplomatică a Rusiei în Israel, Arabia Saudită și Egipt a atras multă atenție. Cu siguranță că Putin și-a jucat bine cărțile. Cu toate acestea, atunci când vine vorba de ceva concret, toate aceste țări vor depinde în continuare de Statele Unite și vor fi mai strâns asociate cu acestea. „Nimeni nu va renunța la legăturile cu SUA, în ciuda neajunsurilor, pentru versiunea rusească”, este convins Menon.

 

Evzmd.md

Website evzmd.md

Lasă un comentariu