Evenimentul zilei

Lun04232018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Sănătate Cum poți reduce riscul declanșării demenței? Nu tratați cu indiferență sau zâmbind această temă

Cum poți reduce riscul declanșării demenței? Nu tratați cu indiferență sau zâmbind această temă

05 Aprilie 2018 - 

O populație îmbătrânita duce, în mod inevitabil, la creșterea numărului de persoane ce suferă de demență. Demență este un concept medical ce include o serie de simptome, inclusiv tulburări de memorie, confuzie, precum și pierderea capacității de a desfășura activitățile cotidiene. Boala Alzheimer este cea mai comună formă de demență, determină degradarea progresivă a sănătății creierului și este cauza principală pentru decesul prematur, în special, în rândul femeilor. 

Principalul factor de risc pentru demență este vârsta înaintată. În acest sens, aproximativ 30% dintre persoanele cu vârste de peste 85 de ani suferă de demență. Cu toate acestea, influența genetică are un rol central în debutul bolii. 

Deși nu putem să stopăm înaintarea în vârstă,  și nici nu putem modifica profilul nostru genetic, există câteva schimbări pe care le putem face cu privire la stilul de viață pentru a reduce riscul declanșării demenței. Iată care sunt acestea, conform theconversation.com.

Activitățile ce stimulează mintea reduce riscul de demență

Nivelul de educație este un factor important ce determina riscul declanșării demenței. Astfel, studiile arată că persoanele ce au mai puțin de 10 ani de educație formală au un risc crescut de dezvoltare a demenței, în timp ce indivizii care nu au absolvit clasele primare prezintă cel mai mare grad de risc.

Vestea bună este că putem acționa pentru a ne stimula activitatea cerebrală la orice vârstă, atât prin realizările pe care le întreprindem la locul de muncă, cât și prin activitățile efectuate în timpul liber, precum lectură, jocurile sau deprinderea noilor abilități. 

Studiile de specialitate arată că strategiile de îmbunătățire a memoriei, precum și a abilităților de rezolvare a problemelor ar putea îmbunătăți funcțiile cognitive pe termen lung. De asemenea, activitățile de stimulare mentală ce au loc într-un cadru social pot contribui la succesul stimulării cognitive a adulților.

Relațiile sociale, ca factor de reducere a riscului de demență

Contactul social efectuat frecvent este asociat unui risc scăzut de declanșare a demenței, în timp ce izolarea și singurătatea poate crește riscul declanșării acesteia.

Prin urmare, implicarea în activitățile de grup și în comunitate este asociată cu un risc scăzut de dezvoltare a bolilor mintale. Merită menționat, de asemenea, că numărul de prieteni este mai puțin important decât frecvența socializării cu aceștia.

Greutatea corporală și sănătatea inimii influențează riscul de demență

Sănătatea inimii și sănătatea creierului sunt puternic conectate. Tensiunea arterială ridicată și obezitatea, în special la vârstă maturității, cresc riscul declanșării demenței și reprezintă cauzele principale pentru cel puțin 12% din cazurile existente de demență. 

O analiză a datelor medicale a 40 de mii de persoane arată că persoanele ce suferă de diabet zaharat de tip ÎI sunt mai predispuse declanșării demenței. 

De aceea, gestionarea greutății corporale și managementul acestor condiții medicale prin tratament medicamentos, dietă și activitate fizică au o importantă crucială în reducerea riscului declanșării demenței.

Riscul de demență, corelat cu activitatea fizică

Așa cum am menționat și mai sus, activitatea fizică protejează organismul uman împotriva declinului pe plan cognitiv. Analizele de specialitate efectuate în rândul a 33 de mii de persoane arată că indivizii ce obișnuiau să aibă un stil activ de viață, pe plan fizic, au avut un risc cu 38% mai mic pentru debutul declinului cognitiv, prin comparație cu persoanele inactive.

Când vine vorba despre gradul de dificultate, frecvența și durata programului de exerciții fizice, specialiștii sunt încă în dezbatere, însă o revizuire recentă a studiilor efectuate în ultimii ani pe această tema arată că 150 de minute de activitate fizică la intensitate moderată efectuate cu o frecvența săptămânală sunt suficiente pentru scăderea riscului declanșării demenței.

Renunțarea la țigări diminuează riscul de demență

Fumul de țigară este dăunător pentru sănătatea inimii, iar substanțele chimice ce intră în alcătuirea tutunului sunt responsabile pentru creșterea nivelului de inflamație din organism ce afectează vasele de sânge din întregul organism.

Fumatul poate declanșa, de asemenea, stresul oxidativ în organism, proces pe parcursul căruia radicalii liberi provoacă leziuni la nivel celular, iar aceste procese contribuie la declanșarea demenței. 

Astfel, riscul declanșării demenței este mai mare în rândul fumătorilor, prin comparație cu gradul de risc prezentat de nefumători, precum și de foștii fumători.

Episoadele depresive influențează dramatic riscul de demență

În cazul depresiei apar anumite modificări la nivelul creierului ce pot influență dramatic riscul declanșării demenței. Nivelul ridicat de cortizon din organism, hormonul ce indică nivelul de stres, este puternic asociat cu contracția anumitor regiuni ale creierului ce joacă un rol central în exercitarea memoriei. 

Boală vasculară periferică ce afectează sănătatea vaselor de sânge a fost, de asemenea, observată în rândul persoanelor ce suferă de depresie sau demență. Astfel, cercetătorii sugerează că expunerea organismului pe termen lung la stresul oxidativ și la un nivel ridicat de inflamație poate contribui, de asemenea, la riscul declanșării depresiei și demenței.

Un studiu de specialitate realizat pe o perioada de 28 de ani în rândul a 10 mii de persoane constată că riscul demenței este crescut în rândul celor ce au suferit de depresie 10 ani înainte de diagnosticare. Mai mult, apariția depresiei la persoanele cu o vârstă înaintată este un simptom precoce al declanșării demenței.

Cu toate acestea, reducerea factorilor de risc pentru declanșarea demenței, menționați la punctele de mai sus, nu garantează stoparea declanșării demenței, însă specialiștii estimează că acești factori reprezintă cauza declanșării a 35% din cazurile de demență.

În concluzie, deși demență este o boală a bătrâneții, procesele ce duc la apariția acesteia pot apărea la nivelul creierului cu decenii înainte de debutul bolii, ceea ce înseamnă că acum este momentul potrivit pentru a lua măsuri de reducere a acestui risc.

Sursa: medlife.ro

 

Lasă un comentariu