Evenimentul zilei

Mie11142018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Sănătate Tipurile de „zahăr sănătos” care sunt de fapt foarte nocive

Tipurile de „zahăr sănătos” care sunt de fapt foarte nocive

17 Octombrie 2018 - 

Conştientizarea efectelor nocive ale zahărului a crescut dramatic în ultimii ani. În ciuda a ceea ce unii oameni ar vrea să vă facă să credeţi, caloriile goale sunt doar vârful aisbergului. 

Zahărul, datorită cantităţii mari de fructoză poate da peste cap metabolismul. Dacă este consumat în exces, în doar 10 săptămâni poate cauza un nivel mare al colesterolului şi al trigliceridelor, rezistenţă la insulină şi acumularea de grăsime în ficat şi zona abdominală.

Zahărul adăugat (şi geamănul său rău, siropul de porumb bogat în fructoză) se crede că este un factor cheie în declanşarea obezităţii, diabetului, bolilor de inimă şi chiar cancerului, notează healthline.com.

Însă astăzi există pe piaţă tot soiul de îndulcitori „sănătoşi” pe bază de zahăr. Problema cu mulţi dintre aceştia este că sunt la fel de nocivi ca şi zahărul obişnuit. În unele cazuri, aceste zaharuri sănătoase sunt chiar mai dăunătoare şi sunt adăugate din belşug în tot soiul de alimente care apoi sunt comercializate ca „alimente sănătoase”.

Iată câteva zaharuri „sănătoase”, extrem de răspândite prin rețetele care circulă pe net și în meniurile restaurantelor așa-zise bio, care sunt de fapt foarte nocive:

Nectarul de agave

Nectarul de agave (deseori numit sirop de agave) este un îndulcitor foarte popular în comunitatea celor ce consumă produse naturale sănătoase. Acest îndulcitor este prezentat ca o alternativă sănătoasă la zahăr deoarece are un indice glicemic scăzut. Indicele glicemic (GI) reprezintă posibilitatea alimentelor de a creşte rapid glicemia în sânge. Unele studii arată că este nesănătos consumul de alimente cu indice glicemic mare.

Însă efectele nocive ale zahărului au o legătură foarte mică cu indicele glicemic şi una foarte mare cu cantitatea mare de fructoză, iar agavele conţin multă fructoză. Aceasta nu creşte glicemia sau insulina pe termen scurt, dar atunci când se consumă cantităţi mari duce la rezistenţă la insulină – un efect pe termen lung care va creşte cronic glicemia şi nivelul insulinei. Nu este atât de rău să ne crească glicemia pe termen scurt, însă dacă o avem cronic ridicată (crescută tot timpul) reprezintă o “reţetă pentru dezastru”. De aceea, conţinutul zahărului în fructoză reprezintă o problemă mult mai mare decât indicele lui glicemic. Zahărul obişnuit are aproximativ 50% fructoză, în timp ce agavele au aproximativ 70-90% fructoză.

Astfel, nectarul de agave este de fapt mult mai nociv decât zahărul obişnuit.

Zahărul natural organic din trestie de zahăr

Vedem o mulţime de «produse sănătoase» îndulcite cu zahăr natural, organic din trestie de zahăr. Nu lăsaţi numele să vă inducă în eroare – este doar zahăr. Zahărul organic este tot zahăr, iar dacă este natural sau nu, nu reprezintă nicio diferenţă. Modul în care acest îndulcitor este procesat poate fi diferit de cel al zahărului obişnuit pe care îl găsim pe rafturile din supermarket, însă compoziţia chimică este exact aceeaşi. Şi mai important, organismul nostru nu recunoaşte diferenţa. Va descompune zahărul în glucoză şi fructoză în tractul digestiv şi va avea aceleaşi efecte asupra metabolismului.

Din toate punctele de vedere, zahărul organic din trestie de zahăr este complet identic cu zahărul obişnuit.

Sucul de trestie de zahăr evaporat

Deseori văd pe etichetele produselor alimentare procesate «suc de trestie de zahăr evaporat». Nu vă lăsaţi păcăliţi de nume – aceasta este doar o denumire mai fantezistă pentru zahăr. Este o înşelătorie a fabricanţilor de produse alimentare făcută în scopul de a ascunde consumatorului adevăratul conţinut în zahăr al alimentelor. Dacă vedeţi «sirop de trestie de zahăr evaporat» în lista de ingrediente ar trebui să vă întrebaţi ce altceva încearcă producătorul să vă mai ascundă. Atunci când îndulcitorul ajunge în intestin şi ficat, organismul nu recunoaşte diferenţa dintre «suc evaporat» şi zahăr sau sirop de porumb bogat în fructoză.

Zahărul brun

Atunci când se face zahărul se formează melasa ca produs secundar. Uneori, după ce zahărul a fost rafinat şi procesat, sunt adăugate mici cantităţi de melasă înapoi. Aceasta îi dă zahărului o culoare brună şi de aceea este numit zahăr brun. Melasa are aproximativ 50% zahăr, dar conţine şi o cantitate mică de minerale. Spus simplu, zahărul brun este zahăr obişnuit diluat cu un zahăr mai puţin nesănătos şi concentrat. Cantitatea mică de minerale nu compensează pentru celelalte efecte negative asupra sănătăţii.

Zahărul de cocos

Zahărul de cocos derivă din seva plantei. Metoda de fabricaţie este foarte naturală: implică extragerea sevei şi apoi se permite evaporarea apei. Zahărul de cocos conţine o cantitate mică de fibre şi câţiva nutrienţi, în timp ce are şi un indice glicemic mai mic decât cel al zahărului obişnuit.

Însă revenim, indicele glicemic reprezintă doar vârful aisbergului atunci când este vorba de efectele dăunătoare ale zahărului. Ceea ce contează cu adevărat este cantitatea de fructoză a produsului. Zahărul de cocos este bogat în fructoză. Conţine o cantitate mică ce nu are fructoză, dar 75-80% este zaharoză, adică jumătate fructoză. De aceea, conţinutul total de fructoză este situat undeva în jurul valorii 35-45%. Datorită conţinutului puţin mai redus de fructoză faţă de zahăr şi a micilor cantităţi de fibre şi substanţe nutritive, se poate afirma că zahărul de cocos este puţin mai nesănătos decât zahărul obişnuit. Cu toate acestea, faptul că este „mai puţin nesănătos” decât zahărul nu îl face sănătos.

Mierea

Mierea conţine unele substanţe nutritive, inclusiv antioxidanţi şi urme de vitamine şi minerale. 80% din greutatea ei este zahăr. Câteva studii au comparat mierea şi zahărul obişnuit, constatându-se că mierea are efecte mai puţin dăunătoare asupra metabolismului. Ca şi zahărul de cocos, mierea este „mai puţin rea” decât zahărul obişnuit. Dar, mă repet, fiind mai puţin nocivă nu înseamnă că este bună. Dacă sunteţi sănătoşi, probabil puteţi consuma fără probleme miere de calitate cu moderaţie. Este cu siguranţă o alegere mai bună decât zahărul sau siropul de porumb bogat în fructoză.

Însă mierea nu este un îndulcitor inofensiv şi cu siguranţă nu ajută la pierderea în greutate, aşa cum ar vrea unii oameni să vă facă să credeţi.

În concluzie, toate zaharurile pe care le consumaţi ajung în intestin, se descompun în glucoză şi fructoză, iar în cele din urmă ajung în ficat. Iar ficatul nostru nu ştie (sau nu îl interesează) dacă zahărul pe care îl consumaţi este organic sau nu.

 

 

 

Lasă un comentariu