Evenimentul zilei

Joi09192019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 52

Back Sunteți aici:Special Femeile de pe ambele maluri ale Nistrului știu să facă afaceri

Femeile de pe ambele maluri ale Nistrului știu să facă afaceri Recomandat

19 Iunie 2015 - 

„În business, ca și în viață, ai nevoie de mult curaj, dar și de sprijin”

Femeile de pe ambele maluri ale Nistrului aleg să inițieze o afacere pentru a nu fi nevoite să plece peste hotare și să muncească la negru. Începutul este anevoios, spun ele, dar prin multă muncă reușesc să-și schimbe atât viața lor cât și a celor din jur.

Denis Davîdov, Bender

Alina  Morozan este o tânără ambițioasă, născută în localitatea Sevirova, raionul Florești. Aceasta a terminat facultatea de Farmacie din cadrul Universității de Stat de Farmacie și Medicină „Nicolae Testemițeanu”. Anul trecut, în timp ce era în concediu de maternitate, ca să își poată crește copilul, care avea pe atunci doar 10 luni, se gândea să plece la muncă peste hotare. 

„Eu sunt divorțată și îmi cresc copilul singură. Mă gândeam atunci să las băiatul cu părinții mei și să plec să fac un ban”, își amintește emoționată Alina Morozan. Era cu valiza pregătită, când un proiect finanţat de UE pentru tineri i-a schimbat radical viaţa. Într-o zi tatăl Alinei a primit un telefon de la primăria satului, unde i s-a comunicat că este un proiect finanțat de UE. Dorința mare de a fi alături de fiul ei a motivat-o pe Alina să muncească zi și noapte, și-a legat speranțele de această idee. 

Au construit o oloiniță și o moară

Tatăl Alinei avea mai demult ideea de a construi o oloiniță și o moară în localitatea natală, dar, din lipsă de bani, nu reușea să înceapă lucrurile. Alina a făcut un plan de afaceri și a câștigat. Din grantul de 100.000 de lei și cu contribuția lor de 50.000 de lei, au cumpărat utilajul și au făcut reparație. 

Din start au avut încăperea lor personală. Pe timpurile sovietice, aici se găsea tot o oloiniță și o moară. Au renovat-o după standardele europene. „A fost o cerință de-a Uniunii Europene să avem casă de marcat. Când am mers să o înregistrez, fetele de acolo mi-au zis că nu au auzit încă niciodată ca o moară să aibă casă de marcat. Până la urmă, e un business. Indiferent de ce ai face, tu prestezi servicii și iei bani pentru asta”, explică Alina. În prezent la oloiniță mai  lucrează tatăl și fratele Alinei. 

Oamenii din toată zona vin să facă făină și ulei 

În zona de unde este Alina, pe o distanță de mai mult de 20 de kilometri, nu există nicio oloiniță și moară. „De aproape un an, oamenii din cinci sate vecine sunt foarte mulțumiți, pentru că nu mai trebuie să bată un drum lung ca să își macine grâul ori porumbul”, spune Alina. 

Deoarece utilajul este nou, randamentul de extragere este foarte mare. În lunile septembrie-noiembrie, se lucra de la 5 dimineața până la 11 noaptea. Acum sunt mai puțini, aproximativ 10 oameni pe zi. „De curând, am redus programul de lucru. Dacă, înainte, eram în lucru în fiecare zi, acum prestăm servicii doar miercurea și sâmbăta. Zilnic este cineva care să primească materia primă de la oameni”, povestește tânăra. 

„Nu este un business de mii de euro, dar m-a făcut să rămân aici. Am fost alături de fiul meu Alexandru și pentru asta sunt recunoscătoare”, adaugă Alina Morozan. 

Când ești ajutat, e mai ușor 

Alina a învățat foarte multe în această perioadă. Pe viitor își dorește să procure utilaj de ambalare ca să aibă marca lor de ambalare la ulei și făină. „Ne reține deocamdată partea financiară, pentru că utilajul ajunge la 4.000 -5.000 de euro. În business, ca și în viață, ai nevoie de mult curaj, dar și de sprijin”, spune tânăra. 

Recunoaște că i-a fost mult mai ușor, deoarece au fost ajutați cu suport informațional. „În cazul în care dorești să începi ceva fără nici un suport, măcar și ce ține de informații, este destul de greu pentru o femeie de la sat. Te duci la o instituție și unul îți spune într-un fel, altul îți spune în alt fel, trebuie să te calmezi și să analizezi totul la rece”, adaugă Alina.  

Și-a deschis business lângă casă 

În stânga Nistrului, femeile se implică și ele tot mai des în mediul afacerilor de la oraș sau de la sat. Pe Natalia Carapet din comuna Parcani, de lângă Tiraspol, am găsit-o acasă la lucru. Aceasta de câțiva ani și-a deschis o frizerie chiar lângă casa ei, ca să îi fie mai ușor să aibă grijă de copii. „Mi-am dorit să fiu alături de copii. Așa reușeam să am grijă de gospodărie, să fac mâncare pentru soț, să îmi ajut copiii în toate. Acum, băiatul termină facultatea, iar fiica este absolventă a clasei a IX-a și învață ambii foarte bine”, se mândrește Natalia. 

La început, în 2008, făceau numai tunsori. Treptat, s-au extins și acum au ajuns la nivelul unui mic salon de frumusețe din comună. Clienții Nataliei sunt atât din Tiraspol, cât și din satele apropiate. 

Când i-a venit ideea, soțul său nu era lângă ea. A fost nevoită să aibă grijă singură de toate. „Am întâmpinat greutăți chiar la început, când m-am decis să construiesc localul lângă casă. A trebuit să mă implic la ridicarea fundamentului, la design, să aleg materiale de construcție, să fac ce face un bărbat”, spune femeia de afacere. Tot ea a mers la zeci de instituții pentru a aduna actele necesare pentru înregistrarea afacerii. „Lucrul acesta este la fel de greu să-l faci, cu toată birocrația de la noi. Umbli zile la rând bătând pe la uși, încât de multe ori îți vine să renunți la toate. Până am obținut toate actele, au trecut doi ani de nervi și lacrimi”, povestește Natalia Carapet. Acum, are câțiva angajați și spune că întotdeauna încercă să vină în sprijinul oamenilor, pentru asta are prețurile mult mai joase decât în oraș, iar la persoanele din categoriile defavorizate le face reducere de 50%. 

„Mi-a fost greu și încă îmi este, dar măcar aceasta ne-a ținut alături de copii și să nu luăm calea pribegiei”, adaugă femeia. Natalia le îndrumă pe femei să nu le fie frică și să înceapă o afacere în localitatea lor. 

Femeile angajează femei

Potrivit statisticilor, prea puține femei încearcă să obțină granturi prin proiecte pentru propriile afaceri. „La ultimele programe de susținere a afacerilor la care am lucrat, chiar am încercat să încurajăm mai mult femeile decât bărbații să aplice și totuși, acestea au fost în minoritate, cam 30-40% dintre câștigătoare sunt femei”, spune Natalia Djandjgava, coordonator de proiect dezvoltarea afacerilor în cadrul PNUD Moldova. 

Unul dintre motivele principale din care femeile sunt încurajate să pornească o afacere este ca să nu-și părăsească copiii și să plece la muncă peste hotare. „Inițierea afacerii le oprește pe femei aici în țară. Ele văd un viitor pentru ele și familiile lor”, adaugă specialistul în dezvoltarea afacerilor. 

Acest material a apărut cu suportul Consiliului Europei și al Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) în cadrul programului „Măsuri de Consolidare a Încrederii între malurile râului Nistru”. Opiniile exprimate în material aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia oficială a Consiliului Europei sau a Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA).

Lasă un comentariu