Evenimentul zilei

Vi06212019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special 29 iulie – România sărbătorește ZIUA IMNULUI NAŢIONAL – Deşteaptă-te, române ! / VIDEO + GALERIE FOTO

29 iulie – România sărbătorește ZIUA IMNULUI NAŢIONAL – Deşteaptă-te, române ! / VIDEO + GALERIE FOTO Recomandat

29 Iulie 2016 - 

 România e în sărbătoare. Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99 din 1998, Ziua Imnului Național al României, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848. După Revoluţia din decembrie 1989, cântecul „Deşteaptă-te, române!”, a devenit imnul naţional, iar din anul 1998 la iniţiativa Senatului, ziua de 29 iulie a devenit ,,Ziua Imnului Naţional al României”. 

Media

 Au fost festivități în toată România. Astfel, ceremonia de la Bucureşti s-a desfăşurat, începând cu ora 9.00, în Piaţa Tricolorului, situată în faţa Palatului Cercului Militar Naţional. Aceasta a cuprins o slujbă religioasă şi un spectacol susţinut de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale, Muzica Brigăzii 30 Gardă ”Mihai Viteazul” şi Muzica Reprezentativă a Jandarmeriei Române.
Timp de o oră, au fost cântate toate Imnurile naţionale pe care le-a avut România de-a lungul timpului - ”Trăiască regele”, ”Zdrobite cătuşe”, ”Te slăvim, Românie!”, ”Pe-al nostru steag e scris Unire”, ”Trei culori”, iar spectacolul a fost încheiat prin intonarea Imnului naţional ”Deşteaptă-te, române!”, în interpretarea sopranei Carla Muşat, de la Ansamblul Artistic al Armatei.

Pe 29 iulie 1848, “Deşteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Interzis de regimurile totalitare timp de aproape o jumătate de secol, “Deşteaptă-te, române!” a fost ales, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, imnul naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.
În varianta prescurtată imnul este intitulat  Deşteaptă-te române şi conţine 4 strofe, selectate din cele 11 strofe ale poeziei Un răsunet.

Cum s-a născut
Ideea unui imn naţional s-a născut încă din 1840  în Principatele Române, când era cântat mai ales la festivităţile oficiale unde apărea domnitorul ţării. În anul 1881 cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român”. Imnul s-a cântat în mod oficial pentru prima dată în România în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I.

Versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducator, un adevarat tribun al al epocii Revoluţiei de la 1848. Muzica a fost compusa de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegator de folclor.
Poemul “Un răsunet” al lui Andrei Muresanu, scris în vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann şi cântat pentru prima dată pe 29 iunie 1848 la Râmnicul Vâlcea.

Imnul regal a fost înlocuit în 1948 de “Zdrobite cătuşe”, apoi de ,,Te slăvim, Românie !”  şi de imnul comunist “Trei culori”. Acestuia i-a luat locul după Revoluţie “Deşteaptă-te, române !”.  Versurile şi aranjamentul îi aparţin lui Andrei Mureşanu, iar Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului. Cu toate acestea, Gheorghe Ucenescu, un dascăl la primul gimnaziu românesc braşovean susţinea că el este autorul muzicii.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.


Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!


Încă din momentul apariţiei sale, cântecul „Deşteaptă-te, române” a fost menit să le fie alături românilor în cele mai grele momente ale istoriei lor, mai ales că acest cântec a fost compus în contextul Revoluţiei de la 1848, de către poetul Andrei Mureşanu, cel care se afla pe atunci la Braşov și care în calitate de redactor al revistei „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, va compune și va publica acest cântec ce va mobiliza masele populare în zilele revoluției, spun cei de la CULTUL EROILOR - Brăila.

Brăilenii împreună cu oficialitățile s-au adunat pentru a urmări defilarea trupelor militare. După intonarea imnului, trupele au defilat pe muzica fanfarei militare.

Și la Timișoara s-au adunat vineri dimineața, în fața Prefecturii Timiș, pentru a urmări parada militară dedicată Zilei Imnului Național al României. Au defilat militari, jandarmii și pompieri, în prezența oficialităților. La finalul ceremonialului, militarii s-au retras, defilând pe ritmuri de fanfară.

 

 

Lasă un comentariu