Evenimentul zilei

Vi04202018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Cultură Ne apropiem de o nouă sărbătoare. Vezi cum e sărbătorit Paștele Blajinilor la români

Ne apropiem de o nouă sărbătoare. Vezi cum e sărbătorit Paștele Blajinilor la români

13 Aprilie 2018 - 

Nici nu a trecut bine Paștele, că ne apropiem de o nouă sărbătoare. În credința populară, în lunea după Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor. În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de rohmani.

 

Potrivit cercetătorilor, numele de Rohmani vine din limbă tracă, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfântul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezentă în antichitatea dobrogeană, oltenească și transilvană, scrie libertatea.ro.

Paștele Blajinilor sau Lunea Morţilor, dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor, este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc.

În unele zone ale României, preoții sunt chemați să săvârșească în lunea după Duminica Tomei o slujbă pentru sufletele celor răposați. Există credința că prin această slujbă sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor fi părtașe fericirii fără sfârșit.

Dar, având în vedere că în nicio carte de cult, tipărită cu binecuvântarea Sfântului Sinod, nu se află tipicul specific acestei slujbe, ea este de multe ori improvizată.

Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare, ștergare care se dăruiesc preotului care citește pomelnicele.

Mai există și credința că blajinii provin din copii nebotezați, morți imediat după naștere. Alteori sunt priviți că fiind cei care susțin stâlpii pământului. Fără blajini, lumea s-ar scufundă în haos, spune tradiția.

Paştele Blajilor sau Paştele Morţilor se ţine în lunea de după Duminica Luminată, la o săptămână după Învierea Domnului. Astfel, în acest an, va fi pe 17 aprilie.

În credința ortodoxă se pune accent și pe cultul morților. Tradiţia populară de Paştele Morţilor spune că blajinii sunt de fapt sufletele celor morţi, ale celor care nu mai sunt printre noi.

Reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți — spovediți, împărtășiți și cu lumânare — sau nepregătiți.

Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.

De exemplu, în această zi, în Botoșani, bătrânii dădeau de-a dura ouă roșii în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate să cadă intenționat pe pământ, întru pomenirea celor morți. În cele mai multe locuri din țara noastră, oamenii merg în această zi la cimitire, dând de pomană ouă roșii, pască și cozonac și punând flori pe morminte, scrie Antena 3.

În Bucovina se spune că "Blajinii sunt jumătatea de sus om, iar jumătatea de jos peste și trăiesc într-un pârau; femeile și fețele lor cântă foarte frumos, încât răsuna văile de cântecele lor melodioase".

De Paștele Blajinilor, răposații ar putea simți din nou gustul bucatelor

Blajinii, oameni blânzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pamântului. Ei sunt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).

Se crede că, de Paștele Blajinilor, sufletele morților sunt libere și pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei și date de pomană.

Astfel, oamenii își imaginau că pot petrece Paștele cu moșii și strămoșii "aici", prin venirea spiritelor morților când se deschid mormintele și cerurile la Joimari sau separat, oamenii "aici" și Blajinii "acolo", dar cu alimente și băutura expediate prin diferite tehnici de oamenii de "aici".

Lasă un comentariu