Evenimentul zilei

Vi11162018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Cultură Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei inaugurează expoziţie consacrată rezistenţei armate antisovietice în Lituania

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei inaugurează expoziţie consacrată rezistenţei armate antisovietice în Lituania

20 Octombrie 2018 - 

Ambasadorul Lituaniei în Republica Moldova, Kęstutis Kudzmanas,  a menţionat că mişcarea de rezistenţă antisovietică din anii 1944-1953 a reprezentat o etapă importantă în lupta pentru independenţa ţării sale.

Potrivit oficialului, după încheierea conflagraţiei mondiale a izbucnit un război naţional, care viza restabilirea statului independent lituanian. Mii de oameni s-au retras în păduri, în speranţa că nu vor trebui să rămână prea mult timp acolo, până când au fost luate deciziile Conferinţei de pace ce urma să implementeze principiul autodeterminării naţiunilor. „Din nefericire, aşteptările lor nu s-au împlinit, iar timp de nouă ani, între 1944 şi 1953, Lituania şi-a dus propriul război, practic de una singură”, a constatat Kęstutis Kudzmanas.
În context, directorul Centrului de Cercetare a Genocidului şi a Rezistenţei Populaţiei Lituaniei, Terese Birute Burauskaite, a afirmat că în 1945, în pădurile lituaniene trăiau aproximativ 30 de mii de partizani, conduşi de foşti ofiţeri, profesori şi studenţi. Au fost formate detaşamente de partizani, care numărau şi până la 200 de bărbaţi, iar bătăliile cu armata sovietică erau asemănătoare conflictelor militare dintre armatele regulate. În primii doi ani de rezistenţă, în 1944-1945, au fost ucişi aproximativ 10 mii de partizani, iar numărul total al decedaţilor a fost de peste 20 de mii. În total, peste 50 de mii de persoane au fost angajate în războiul de gherilă, în jur de 140 de mii de persoane au fost încarcerate şi 118 mii deportate.
În februarie 1949,  a mai menţionat Terese Birute Burauskaite, după cinci ani de luptă pentru libertate, s-a înfiinţat cea mai înaltă autoritate a partizanilor - Prezidiul Consiliului Mişcării Militanţilor pentru Libertatea Lituaniei (LLKS). Toţi conducătorii partizanilor de pe teritoriul Lituaniei, care au participat la adunarea constitutivă, au devenit subordonaţi acestei autorităţi. Declaraţia politică a Consiliului Mişcării militanţilor pentru Libertatea Lituaniei, act normativ ce face parte în prezent din sistemul juridic lituanian, a unit Lituania din 1918 şi Lituania din 1990.
Potrivit profesorului universitar Anatol Petrencu, Lituania acordă o mare atenţiei recuperării şi valorificării memoriei victimelor regimului totalitar-comunist, iar fostul sediu al KGB-ului din Lituania a fost transformat în muzeu.
Evenimentul a fost organizat de Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei în cooperare cu Ambasada Republicii Lituania la Chişinău, în cadrul Programului de stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941 şi 1944-1953”.
Expoziţia va fi deschisă până la 5 noiembrie, informează Moldpres.

Lasă un comentariu