Evenimentul zilei

Lun07222019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Cultură Mădălin Necşuţu
Evenimentul zilei - Mădălin Necşuţu
Mădălin Necşuţu

Mădălin Necşuţu

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Președintele rus, Vladimir Putin, a abordat vineri subiectul „agravării situației politice” din Republica Moldova, în cadrul Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția de presă Tass. La întâlnirea condusă de Vladimir Putin au mai asistat premierul Dmitri Medvedev, Președintele Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Patrușev și adjunctul acestui, Rashid Nurgaliev, ministrul Apărării, Serghei Șoigu, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, șeful SFB, Alexander Bortnikov, șeful SVR, Mihail Fradkov și Boris Grizlov, membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. 

Criza politică din Republica Moldova privind formarea unui nou guvern s-a văzut diferit de către politicienii de la București. Diferența este totuși una vizibilă și trebuie precizat din start faptul că cei mai activi în ceea ce privește acest dosar, au fost doi actori care au ocupat primele funcții în stat. La nivel oficial, tonul a fost mult mai ponderat și în concordanță cu poziția oficială a UE legată de necesitatea formării un guvern pro-european.

Parlamentul European a votat, astăzi, un raport privind progresele reformelor din Republica Moldova, Ucraina și Georgia, în care se precizează că Rusia trebuie să înceteze să se amestece direct sau indirect în conflictele din aceste țări. La un an după ratificarea acordurilor de asociere și de liber schimb aprofundat și comprehensiv (AA/DCFTA) cu UE, deputații subliniază reformele rămase pentru fiecare stat. 

 

În rezoluția care salută progresele Georgiei, Moldovei și Ucrainei pe ”calea lor pentru o integrare politică și economică mai mare cu Uniunea Europeană”, eurodeputații cer Rusiei să înceteze implicarea directă și indirectă în conflictele din teritorii, inclusiv ocuparea Crimeei”, se arată într-un comunicat de presă al PE, remis Evenimentul Zilei. Ei subliniază că exporturile Georgiei către UE au crescut cu 15%, iar ale Moldovei cu 62% în primul an și spun că așteaptă creșteri similare în privința Ucrainei, spunând că sprijinul financiar al UE trebuie să fie combinat cu progrese concrete privind reformele. În ceea ce privește Moldova, eurparlamentarii salută noul guvern al Moldovei care preia mandatul după mai mult de un an de blocaj în ”instabilitate politică sistemică”.

 

Totuși, eurodeputații deplâng furtul a un miliard de dolari din sistemul bancar moldovean și cer ca vinovații să fie aduși în justiție. În ceea ce privește Rusia, europarlamentarii cer statelor membre, în rapotul amintit, să evite construirea unor noi conducte de gaz din Rusia, care să ocolească Ucraina , cum ar fi Nord Stream II. Atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina, eurparlamentarii așteaptă ca liderii de la Chișinău și Kiev să își respecte angajamentele de a lupta împotriva corupției ”endemice”, ceea ce, spun eurodeputații, rămâne cea mai mare provocare la adresa eforturilor de reformă.

Parlamentul European a votat, astăzi, un raport privind progresele reformelor din Republica Moldova, Ucraina și Georgia, în care se precizează că Rusia trebuie să înceteze să se amestece direct sau indirect în conflictele din aceste țări. La un an după ratificarea acordurilor de asociere și de liber schimb aprofundat și comprehensiv (AA/DCFTA) cu UE, deputații subliniază reformele rămase pentru fiecare stat.

 

În rezoluția care salută progresele Georgiei, Moldovei și Ucrainei pe ”calea lor pentru o integrare politică și economică mai mare cu Uniunea Europeană”, eurodeputații cer Rusiei să înceteze implicarea directă și indirectă în conflictele din teritorii, inclusiv ocuparea Crimeei”, se arată într-un comunicat de presă al PE, remis Evenimentul Zilei. Ei subliniază că exporturile Georgiei către UE au crescut cu 15%, iar ale Moldovei cu 62% în primul an și spun că așteaptă creșteri similare în privința Ucrainei, spunând că sprijinul financiar al UE trebuie să fie combinat cu progrese concrete privind reformele. În ceea ce privește Moldova, eurparlamentarii salută noul guvern al Moldovei care preia mandatul după mai mult de un an de blocaj în ”instabilitate politică sistemică”.

 

 

Totuși, eurodeputații deplâng furtul a un miliard de dolari din sistemul bancar moldovean și cer ca vinovații să fie aduși în justiție. În ceea ce privește Rusia, europarlamentarii cer statelor membre, în rapotul amintit, să evite construirea unor noi conducte de gaz din Rusia, care să ocolească Ucraina , cum ar fi Nord Stream II. Atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina, eurparlamentarii așteaptă ca liderii de la Chișinău și Kiev să își respecte angajamentele de a lupta împotriva corupției ”endemice”, ceea ce, spun eurodeputații, rămâne cea mai mare provocare la adresa eforturilor de reformă.



Toate discuțiile despre Republica Moldova converg inevitabil către viitorul său. Fie că este vorba de unul european, fie că este vorba de unul în care se va afla mai aproape de Federația Rusă.