Evenimentul zilei

Dum09242017

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Interviu INTERVIU EXCLUSIV// Maia Sandu: „România ar trebui să înțeleagă jocul PD-PSRM ce consolidează puterea lui Dodon la Chișinău”

INTERVIU EXCLUSIV// Maia Sandu: „România ar trebui să înțeleagă jocul PD-PSRM ce consolidează puterea lui Dodon la Chișinău” Recomandat

13 Iulie 2017 - 

Lidera PAS, Maia Sandu, principalul partid de opoziție extraparlamentară de la Chișinău, a avut amabilitatea să ofere un interviu în exclusivitate pentru EvZ Moldova, în care a vorbit despre cele mai importante teme de pe agenda politică a R. Moldova. Printre acestea se numără dorința puterii de schimbare a sistemului actual de vot, relația R. Moldova cu Uniunea Europeană, propaganda rusă și alianțele neoficiale din culisele puterii politice. Vă invităm să citiți integral interviul:

Mergeți foarte mult prin țară în ultima vreme, care sunt nemulțumirile și nevoile de bază acele cetățenilor? De ce anume se plâng ei cel mai mult?

Cel mai mult se plâng că rămân fără copii și fără nepoți, unii sunt disperați și așteaptă o rază de lumină, o rază de speranță. Spun că au foarte multe probleme și că e sărăcie. Oamenii nu au locuri de muncă, iar cei care au sunt prost plătiți. Dar cel mai greu este să treacă prin aceste probleme de unii singuri, dacă vorbim de părinți sau de copii. Asta este drama cetățenilor R. Moldova la moment.

Mai au încredere ei în Uniunea Europeană, mai este o șansă în acest sens?

Mai au încredere în Uniunea Europeană, pentru că de fiecare dată ei mă întreabă de ce UE nu ia măsuri cu acestă guvernare antidemocratică și coruptă. Asta înseamnă că oamenii își pun speranțe în continuare în instituțiile UE, doar că ei înțeleg că nu poate UE să schimbe guvernarea. Să schimbe lucrurile în așa mod. UE poate să ne sprijine, dar schimbările trebuie să le facem noi.

Ați decis să nu participați la discuțiile organizate de guvernare privind schimbarea actualului sistem de vot. Mai poate fi schimbată inevitabila decizie a PSRM și a PD pe acest subiect, în ciuda avizului negativ dat de Comisia de la Veneția care vede ca inoportună această schimbare?

Comisia de la Veneția a spus printre altele că este nevoie ca guvernarea să obțină un consens pe modelul pe care vrea să-l adopte. Ori, guvernarea ne invită pe noi să discutăm detalii pe un model pe care noi nu îl agreăm. De aceea noi nu mergem la discuții. Suntem deschiși să discutăm de la zero care este cel mai potrivit sistem electoral pentru R. Moldova.

Guvernarea nu este deschisă pentru acestă discuție, guvernarea mimează niște dezbateri pe ultima sută de metri, pentru că vrea să arate poze în care să apară și fețele reprezentanților opoziție și societății civile nesubordonate guvernării pentru a le pune la dosar. Acesta este singurul motiv. Și de aceea, noi nu participăm. Acum o să vedem care este atitudinea lor față de opinia și recomandările instituțiilor internaționale. Știm care este opinia lor față de poziția noastră – ne desconsideră, dar se pare că sunt gata să desconsidere și recomandările instituțiilor europene și în special a Comisiei de la Veneția, care spune foarte clar că, în situația actuală, sistemul electoral pe care îl promovează PD împreună cu PSRM nu este recomandat.

Nu înțeleg de ce guvernarea nu ne-a invitat la discuții înainte să aprobe acest proiect de lege. Ne amintim cu ce grabă și cât de netransparent au aprobat în primă lectură proiectul de lege. Dacă își asumă să meargă nu doar împotriva opiniei noastre, ci și împotriva recomandărilor organizațiilor internaționale de finanțare cărora această guvernare depinde, atunci înseamnă că își asumă deteriorarea relațiilor dintre R. Moldova și aceste instituții.

Ați anticipat cumva următoare întrebare. Ce urmări ar putea avea nerespectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, ținând cont că R. Moldova este totuși o țară care membră a Consiliul Europei din 1995?

În primul rând își pierd puțina legitimitate și credibilitate pe care o au în ochii partenerilor externi. Știm că de-a lungul timpului guvernarea a încercat să compenseze lipsa legitimității pe intern cu o anumită legitimitate pe extern. Acum vor pierde și această legitimitate.

Doi, ei vor provoca situația în care R. Moldova să nu poată beneficia de mai multe resurse financiare de care are nevoie pentru a asigura un un nivel minim de cheltuieli publice pentru că nu vedem o creștere semnificativă a economiei, o îmbunătățire simțitoare a economiilor la bugetul de stat, încât putem fi siguri că putem conta pe resurse interne.

UE a condiționat recent acordarea asistenței financiare de 100 de milioane de euro pentru Chișinău. Credeți că Bruxellesul va fi la el de tolerant în privința acordării de fonduri pentru R. Moldova, dacă nu vor vedea îndeplinite toate precondițiile și implementarea reformelor?

L-am auzit acum două zile pe ambasadorul UE la Chișinău, domnul Pirkka Tapiola, care a spus că este pentru prima dată când sprijinul bugetar, asistența macrofinanciară, este condiționată inclusiv politic. Există un motiv pentru care UE și-a schimbat propriile reguli? Cred că singura explicație că situația este una cu totul neobișnuită și că UE înțelege că are nevoie de pârghii suplimentare în relația cu guvernarea de la Chișinău pentru că această guvernare are aroganța și tupeul să meargă împotriva recomandărilor Comisiei de la Veneția. Să mimeze reforme, așa cum face pe dimensiunile justiției și corupției, și în același timp să insiste că banii sunt necesari pentru săraci din Republica Moldova.

Este un pic paradoxal, una dintre recomandările Comisiei de la Veneția era totuși să se discute și cu societatea civilă, respectiv ONG-urile importante din R. Moldova. În schimb, guvernarea ar vrea să le limiteze marja de acțiune prin obstrucționarea modalității de finanțare a acestora. După model rusesc până la urmă...

Exact, aici vedem o mare diferență între ceea ce spune guvernarea și ceea ce face guvernarea. Evident că această inițiativă vine să închidă gura puținelor ONG-uri care critică guvernarea. Care nu sunt subordonate. Ceea ce încearcă să facă această guvernare este să stopeze finanțarea din exterior. Ori, există foarte multe domenii care au beneficiat de-a lungul timpului, de la finanțări pentru protecția copilului și până la apărarea procesului democratic, de finanțare din străinătate.

Din păcate, societatea noastră nu este capabilă să genereze suficiente venituri pentru aceste organizații non-guvernamentale. De aceea, fiind o societate civilă în dezvoltare, aceasta beneficiază de surse de finanțare transparente și perfect legale oferite în cadrul concursurilor din partea unor instituții din afara țării. Inclusiv din UE, cu care guvernarea de la noi încearcă să prietenească în continuare.

Este evident că o astfel de acțiune va fi calificată ca una antidemocratică de către partenerii de dezvoltare și nu va conduce la creștere credibilității și a imaginii PD în special, pentru că înțeleg că de acolo vine această inițiativă

Credeți că va fi împrumutată și aici, la fel ca și în România mai nou, retorica anti-Soroș privind media și societatea civilă pentru toate pozițiile anti-putere?

În situația în care guvernanții încearcă să distragă atenția de la lucrurile proaste pe care le fac ei, atunci vor găsi un dușman în afara țării și vor proiecta toate neplăcerile țării pe o persoană. În cazul lui Dodon, pe o țară așa cum este România, de care spune că este sursa tuturor nenorocirilor pentru R. Moldova. Iată, în cazul acestei guvernări sunt ONG-uri, Soroș, sau alte găselnițe pe care inventează ei.

Ați fost recent la Bruxelles și ați avut și zilele trecute o întâlnire cu comisarul Hahn la Chișinău. Acesta a spus că guvernarea ar fi mai bine să se preocupe de reforme, decât de cererea unui date fixe la care să se depună cererea de aderare a R. Moldova. Credeți că actuala guvernare forțează cumva mâna UE pe acest subiect, tocmai pentru a veni cu un argument puternic în viitoarea campanie pentru alegerile parlamentare?

Cred că toată lumea înțelege că acestea ar fi promisiuni deșarte, că decizia decizia pentru următorul pas pentru integrarea europeană este luată la Bruxelles în funcție de situația din R. Moldova, de scăderea țării în toate clasamentele internaționale atunci când vorbim de libertatea mass-media, atunci când vorbim despre valorile democratice ale, atunci când vorbim despre situația mediului economic ș.a.m.d. Nu sunt elemente care să consolideze cererea acestor guvernanți.

Eu cred că este o măsură populistă și riscantă pentru că, atunci când și asumi o asemenea cerere, trebuie să fii sigur că răspunsul va fi unul pozitiv. Atunci când probabilitate va fi că răspunsul va fi unul negativ, e mai bine să nu trimiți cererea.

Ambasadorul UE la Chișinău Pirkka Tapiola vorbea recent, într-un interviu, despre propaganda rusească care ar întreține clivajul etnic în societate? Același lucru îl face și președinte Dodon în retorica sa. Câtă nevoie are Rusia de dezbinare în rândul oamenilor din R. Moldova?

Propaganda lor funcționează, societatea noastră este dezbinată deja de foarte mulți ani și nu văd de ce Rusia ar renunța la această propagandă. Autoritățile R. Moldova ar fi cele care ar trebui să opună rezistență acestei propagande, dar chiar dacă Partidul Democrat ne povestește că intenționează să lupte cu propaganda rusească, președintele PD (Vlad Plahotniuc - n.r.) este cel care retransmite prin canalele sale de televiziune cele mai toxice știri care vin de la Kremlin.

Respectiv, prin această propagandă Rusia, cu resurse minime, reușește să manipuleze opinia publică din R. Moldova, iar UE și alți parteneri din Occident investesc resurse enorme în această țară, dar nu reușesc să promoveze cauza lor corectă și anume că modelul european de dezvoltare este cel mai potrivit pentru R. Moldova.

Se vorbește de reforma justiției, dar sunt „executați” judecătorii nealiniați. Cum comentați cazul judecătoarei Domnica Manole?

În primul rând, vreau să calificăm din start: când vorbim de cazul Domnicăi Manole, ne referim la speța concretă. Eu nu voi vorbi de experiența dumneaei ca judecător pentru că nu o cunosc. Nu știu când a procedat corect și când nu. Dar pe acest caz concret, în care se încearcă eliminarea dânsei din sistem, este foarte clar că motivația este una politică pentru că a îndrăznit să meargă împotriva sistemului și să oblige prin decizie judecătorească o instituție a statului – CEC – să realizeze acest referendum pentru care au fost colectate un număr impunător de semnături din partea cetățenilor.

Acesta este doar un exemplu care este destinat altor judecători. Nu sunt mulți cei care îndrăznesc să se opună, dar mai sunt câțiva, și guvernarea încearcă să își subordoneze absolut toate vocile din sistemul judecătoresc. Nu poți avea o justiție independentă în asemenea condiții.

De ce credeți despre toată această telenovelă a lui fostului lider separatist Evgheni Șevciuk, refugiat la Chișinău. De ce nimeni nu s-a atins de el și de ce credeți că se păstrează tăcerea pe acest subiect?

În situația în care guvernarea nu ne dă niciun răspuns, și când zic guvernarea mă refer inclusiv la instituțiile statului care ar trebui să fie independente. Serviciul de Securitate (SIS) în primul rând. Nu știu care sunt planurile lor, dar noi cu toții merităm un răspuns pentru că această persoană (Evgheni Șevciuk -n.r.) a comis încălcări grave împotriva legii și împotriva constituției R. Moldova. A maltratat cetățeni ai R. Moldova pe malul stâng al Nistrului și acum el alege să se refugieze tocmai la Chișinău, în R. Moldova pe care și-a dorit și a încercat să o divizeze.

În Parlament, domnul Dumitru Diacov (PD) a asemănat povestea lui Șevciuk cu cea a fostului președinte Traian Băsescu. Dânsul și-a întrebat indignat colegii de ce nu sunt deranjați când vine Băsescu la Chișinău.

Este o comparație aberantă și răspunsul lui (Diacov -n.r.) este iarăși o încercare de a refuza audierea SIS-ului și a altor instituții relevante pe acest subiect și pentru a afla ce se întâmplă până la urmă. Cred că este un act de trădare, dacă vreți, din partea autorităților pentru că toți cetățenii care au suferit și suferă în continuare și pe malu stâng și malul drept al Nistrului din cauza acestui conflict merită cel puțin o explicație, dacă nu acțiuni concrete

Ca să-l parafrazăm pe Igor Dodon, „Mai are Moldova viitor” într-o alianță neoficială și o tranșare a intereselor între PSRM și PD?

Această alianță este extrem de periculoasă pentru R. Moldova. Este foarte clar care este scopul acestei alianțe. Acești doi politicieni, dacă putem să-i numim așa, profitori mai bine zis sau oportuniști, și-au propus să transforme R. Moldova într-o zonă gri în care să ajungă banii europeni pentru că ei nu știu să administreze țara pentru ca aceasta să se hrănească din propriile resurse, dar în același timp să le permită pe acest spațiu să se întâmple tot felul de crime economice, spălări de bani, astfel încât ei să poată să beneficieze. Este un viitor extrem de periculos și noi trebuie să demascăm tandemul Plahotniuc-Dodon și la următoarele alegeri să scăpăm de amândoi și să schimbăm clasa politică. Și în realitate, nu doar pe hârtie.

Cum vedeți Dvs. dezvoltărea pe viitor a relației dintre România și Republica Moldova și cum apreciază eforturile României de la Bruxelles continue și poate, uneori, prea gratuit pentru actuala guvernare de la Chișinău, fie ea și pro-europeană pe hârtie?

Foarte corect, cred că România ar trebui să fie mai atentă la ceea ce întâmplă în R. Moldova pentru că pare cel puțin ciudată atitudinea unor politicieni de la București care sprijină această guvernare, în situația în care PD, care este sprijinit de unii politicieni de la București, l-a ajutat pe Igor Dodon, care este cel mai înrăit românofob să ajungă în funcția de președinte.

Și, în continuare, prin schimbarea sistemului electoral pe care îl promovează și PD și PSRM, îl va ajuta pe Dodon să-și consolideze puterea. Cele mai elementare simulări arată că sistemul electoral mixt într-un singur tur îi aduce cele mai multe beneficii lui Igor Dodon. Cel care cu doar 25-30% în sondaje reușește să obțină votul în multe dintre circumscripții. România ar trebui să înțeleagă jocul celor doi pentru că, se pare, cu ajutorul unor politicieni de acolo se consolidează puterea lui Dodon la Chișinău. Acest lucru nu poate fi în interesul României și a relației bilaterale.

Vă mulțumim!

A consemnat Mădălin Necșuțu

Este permisă preluarea acestui materiale în limita a 1.500 de semne, dar numai cu citarea sursei și link direct către acest articol

Lasă un comentariu