Evenimentul zilei

Ma01212020

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Interviu INTERVIU//Profesorul LSE Christopher Cocker: „Dacă Putin va continua să scadă în sondaje, este posibil ca el să încerce o nouă aventură externă”

INTERVIU//Profesorul LSE Christopher Cocker: „Dacă Putin va continua să scadă în sondaje, este posibil ca el să încerce o nouă aventură externă” Recomandat

31 Decembrie 2019 - 

Profesorul britanic de la London School of Economics (LSE), Christopher Cocker, a declarat într-un interviu pentru Balkan Insight, preluat de EvZ Moldova, că Marea Neagră va continua să fie o zonă plină de turbulențe din cauză accentelor militare crescute ale Rusiei.

Profesorul Coker consideră că există o preocupare” tot mai evidentă pentru ceea ce se întâmplă în regiunea Mării Negre. Știm ce s-a întâmplat acum cîteva luni în nordul regiunii, în zona strâmtorii Kerci și există mereu pericolul ca Rusia să găsească un pretext pentru o nouă situație de criză”, a declarat acesta, citat de sinopsis.info.ro, portalul partener al BI.

Nu trebuie exclus nici pericolul reprezentat de o extindere militară a Rusiei după ocuparea peninsulei Crimeea. Acest lucru este oricând posibil, e nevoie doar de provocarea unui nou incident. Dacă Putin va continua să scadă în sondaje sau dacă simte că poziția sa internă este compromisă, e posibil ca el să încerce o nouă <<aventură externă>>”. (…)

Și tot legat de situația tensionată din Marea Neagră, nu trebuie uitate nici tot mai evidentele probleme generate de relația Turciei cu NATO și apropierea sa de Rusia. Rusia e oricum interesată de existența unor conflicte înghețate. Moscova le inventează, apoi le detensionează pentru o vreme, pentru a se folosi de ele ori de câte ori are nevoie”.

Transnistria și conflictele înghețate

Se poate anticipa o escaladare a situației din regiunea separatistă Transnistria?

„Cred că pe moment Rusia controlează situația de acolo”, crede Christopher Coker, dar conflictul poate fi oricînd escaladat dacă e în interesul Moscovei. Cam așa stau lucrurile”. Totodată, prof. Coker consideră că Moldova nu ar avea nicio șansă, din punct de vedere militar, să facă față potențialelor pericole ce ar veni din Transnistria.

Poate fi folosită Transnistria ca un model a unui conflict înghețat și în estul Ucrainei?

„Problema acolo este dată de faptul că situația de conflict se poate extinde, inclusiv în zona de coastă a Odessei. De aceea, Rusia susține regimurile cleptocratice locale. E drept că ocazional mai înlătură pe unii dintre lideri, care sînt în fond gangsteri ce nu pot fi controlați deplin întotdeauna”.

„Și totuși Rusia pare să încerce să ajungă la o soluționare a conflictului cu Ucraina, dar mai ales să primească ”un fel de garanții” că Ucraina și Georgia nu vor fi primite în NATO. De ce? Dacă te uiți la declarațiile recente ale președintelui francez Macron despre Rusia, există percepția că Uniunea Europeană – dacă e să dobîndească un rol geopolitic global – trebuia să restaureze relațiile sale cu Rusia. Și dacă UE nu se poate baza pe garanții de securitate din partea Statelor Unite atunci ar trebui o îmbunătățire a relațiilor cu Moscova, altfel situația poate deveni periculoasă.

Neutralitatea, Ucraina și R. Moldova

„Nu cred că Moldova are, în acest moment, prea multe șanse ca să iasă de pe orbita Rusiei, spun asta sincer. Acest lucru nu este negociabil pentru ruși și nu cred că vor ceda. (…) Ceea ce dorește Rusia este un fel de garanție din partea Occidentului că Ucraina și Georgia nu vor adera la NATO, iar în acest context Moldova ar putea fi forțată să își asume o falsă neutralitate militară.

Nu sunt prea multe lucrurile pe care Occidentul ar fi dispus să le ofere în schimbul neimplicării Rusiei în zona țărilor din Parteneriatul estic, mai consideră C. Coker.

„America are propriile interese în ce privește Moscova”. Profesorul britanic crede că – pe linia inițiată de Henry Kissinger – temerile Americii sînt legate de o posibilă alianță a Rusiei cu China, iar singura modalitate de a stopa acest lucru este să permiți capitalului occidental să se reîntoarcă în Rusia, să ții funcționale conductele energetice și să ajuți Kremlinul să nu devină un satelit al Beijingului.

„Din punctul de vedere al Americii, care poate fi identic cu cel al lui Donald Trump, Rusia este împinsă înspre orbita Chinei prin atitudinea Occidentului față de ceea ce se întâmplă în Ucraina și Crimea. Situația din Crimeea e cu atât mai delicată cu cât se știe că aceasta nu se mai întoarce la Ucraina. Nu se mai poate acum nici o formă de dublă suveranitate sau de dublă administrare a Crimeii. Ucraina va avea probabil mai multe șanse de reușită la negocieri dacă va avea o formă de neutralitate militară, precum a avut Austria în 1945, spre exemplu. Ca să iau un alt exemplu, un model ar fi ”finlandizarea”, respectiv păstrarea unui statut de neutralitate care să permită păstrarea independenței teritoriale. Numai că se pare că Ucraina nu are o clasă politică capabilă de o astfel de decizie”.

Întrebat dacă consideră că și în cazul Republicii Moldova asumarea unei neutralități militare ar putea facilita o rezolvare a conflictului transnistrean, profesorul C. Coker a spus: da, cred că este o posibilitate”.

Ce ne facem cu Balcanii?

„Nu văd posibilă o eventuală extindere a NATO în Balcanii de Vest”, mai spune prof. Coker.

„Sincer, cred că e vorba mai curînd de o <<oboseală a extinderii>>. S-a vehiculat recent un sondaj care spunea că 2/3 din cei chestionați (un eșantion de 60 mii de persoane – n.e.) nu ar vrea ca articolul 5 de funcționare a Alianței să fie invocat pentru apărarea Albaniei sau a Muntenegrului. Asta spune că oamenii nu își doresc să fie apărați militar, ci doar că există o saturație în ce privește ideea de extindere în continuare a Alianței Nord-Atlantice”.

„SUA mai susțin extinderea, într-o oarecare măsură, însă europenii dau deja înapoi de ceva vreme. Dacă americanilor nu pare să le pese de consecințele atitudinii lor, europenii se remarcă prin inconsistență. Oricum, problema de fond este dată de faptul că Balcanii de Vest rămîn în continuare o regiune volatilă”.

În acest sens, Christopher Coker a amintit problemele deja știute – diviziunea interetnică și politică din Bosnia, inconsistența Serbiei, care rămîne jumătate pro-Vest, jumătate pro-Rusia, situația delicată din Macedonia sau Kosovo etc – dar a ținut să reliefeze și noul context geo-politic din regiune.

„Acum avem noi jucători în Balcanii de Vest. Dacă, spre exemplu, în timpul războiului din Kosovo existau doar trei jucători – SUA, UE și Rusia, acum numai aici avem nu mai puțin de șapte. Iar unul dintre cei mai importanți dintre aceștia este acum China”. [Când a numărat ”jucătorii” din Balcani, prof. Coker s-a gândit la cei trei tradiționali, la China, după cum a menționat, plus statele balcanice propriu-zice, fiecare cu interese proprii, în primul rînd – n.e.].

„În acest moment, chinezii investesc masiv din punct de vedere economic în Balcani. Să luăm doar exemplul căii ferate ce va lega Atena de Budapesta. Ceea ce încearcă ei să facă este să integreze economiile din Balcani [în sfera de influență a Chinei – n.e.], ceea ce este contrar viziunii UE, care ar vrea să integreze Balcanii într-o Europă mai largă.

Mai nimeni nu face ceva pentru apropierea Balcanilor de restul Europei și de aceea, din această perspectivă, UE simte China ca principalul său rival sistemic în regiune. Nu Rusia este cea mai mare problemă în Balcani, ci China. Tot așa, mai ai inițiativa 17+1 (de cooperare economică între Beijingul și țările din Europa centrală și de est) sau faptul că unele țări, precum Ungaria sau Grecia, au devenit deja foarte apropiate de China. (…) Problema e, așa cum am mai spus, că Balcanii rămân o regiune extrem de divizată și volatilă”.

Christopher Coker este profesor de relații internaționale la London School of Economics (LSE) și director al IDEAS, think tank-ul pentru politica externă al LSE. Este autor al cărților: Rebooting Clausewitz (Hurst, 2015), Men at War: what fiction has to tell us about conflict from the Iliad to Catch 22 (Hurst, 2014); The Improbable War: China, the US and the logic of Great Power War (Hurst, 2015); Future War (Polity, 2016). Cea mai nouă carte publicată a sa este The Rise of the Civilizational State (Polity, 2019) și pregătește pentru 2020 cartea Why War?

A consemnat Mădălin Necșuțu

Lasă un comentariu