Evenimentul zilei

Ma10162018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Interviu Panorama TOT ce trebuie să știi despre Paștele Balijinilor: cultură, tradiții, obiceiuri

TOT ce trebuie să știi despre Paștele Balijinilor: cultură, tradiții, obiceiuri Recomandat

16 Aprilie 2018 - 

Potrivit traditiei populare, in lunea care urmeaza duminicii Tomei se sarbatoreste Pastele Blajinilor. In popor, oamenii credeau ca blajinii se numara printre cei dintai oameni de pe pamant. Acestia traiesc fara femeile lor, stand cu ele doar 30 de zile pe an in scopul procreatiei. Incapabili de a savarsi fapte rele, blajinii se afla dincolo de lumea vazuta, pe unde se varsa Apa Sambetei, pe Ostroavele Albe.

Cele mai insemnate preocupari ale Blajinilor sunt rugaciunile si postul pentru cei vii. Se crede ca desi acestia sunt virtuosi, Blajinii nu stiu cum sa calculeze cand va cadea sarbatoarea Sfintelor Pasti. Oamenii dau de veste Blajinilor ca a venit Pastele cu ajutorul apei, aruncand pe ea coji de oua rosii.

Legenda spune că blajinii făceau parte dintre cei dintâi oameni de pe pământ. Trăiau fără femeile lor şi erau incapabili să facă rău. Dar... nu ştiau să calculeze data Sfintelor Paşti şi de aceea sărbătoresc cu întârziere. Paştele Blajilor sau Paştele Morţilor se ţine în lunea de după Duminica Luminată, la o săptămână şi o zi după Învierea Domnului. Astăzi a început Săptămâna Neagră.

Cimitirele se umplu de oameni care vin la mormintele rudelor să aprindă lumânări şi să dea de pomană celor nevoiaşi, cozonac, ouă roşii şi vin. Tradiţia populară spune că blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului.

Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale: cozonaci şi pască. Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici“ şi „acolo“ Paştele Blajinilor.

Numele sărbătorii de după Săptămâna Luminată vine de la „blajini” (sau rohmani în unele zone), despre care vechile credinţe spun că ar fi oameni de pe tărâmul de „dincolo", o lume misterioasă şi necunoscută muritorilor. Tradiţia creştină populară de Paştele Morţilor spune că blajinii sunt de fapt sufletele celor morţi, ale celor care nu mai sunt printre noi.

Obiceiuri şi supersitiţii de Paştele Morţilor

Cu toate că este cunoscută şi ca sarbatoare a mortilor, nu se pomenesc doar cei aflati in nefiinta. În lunea Blajinilor sunt amintiti cei uitati, cei nestiuti si Albii. Preotul citeste pomelnicele in biserica, dupa oficierea slujbei. Se pot intocmi si pomelnice personalizate: preotul se roaga in tacere pentru cei aflati pe lista binecuvantandu-i.

Crecinciosii nu trebuie sa uite de copiii nebotezati sau avortati. Acestia cer iertare in fata lui Dumnezeu pentru pacatele mamelor care recurg la chiuretaj.

De Paştele Blajinilor nu ai voie sa coci sau sa speli haine. Nici sa bati covoare nu este acceptat pentru ca zgomotul facut ii poate speria pe blajinii care se intorc in aceasta zi speciala de pe lumea cealalta pentru a se ruga si a tine post pentru cei vii. Se spune ca spiritele blajinilor intra in biserica la Sfanta Liturghie.

Nu uita sa imparti oua rosii celor necajiti, mai ales daca sunt copii. Se dau si banuti de argint in anumite zone ale tarii. De asemenea, tot de Paştele Blajinilor este bine sa faci pomana daca ai avut un deces recent in familie.

Nu ai voie sa ii vorbesti de rau pe cei care s-au dus dintre noi, chiar daca nu ai avut intelegere cu acestia. Se spune ca mortii care sunt barfiti de Paştele Blajinilor pot face necazuri in casele oamenilor.

 

 

Lasă un comentariu