Evenimentul zilei

Lun05212018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Interviu România Imunitate sporită pentru judecătorii CCR. Nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale

Imunitate sporită pentru judecătorii CCR. Nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale

14 Februarie 2018 - 

Senatul a adoptat două proiecte legislative de modificare a Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, care prevăd modul de alegere a judecătorilor şi faptul că aceştia pot fi reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi doar cu încuviinţarea plenului Curții.

Judecătorii CCR nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Încuviinţarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judecătorului în cauză", potrivit proiectului de modificare a Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, iniţiat de deputatul Minorităţilor, Adnagi Slavoliub.

Proiectul prevede că pentru infracţiuni săvârşite de judecătorii CCR, urmărirea penală şi trimiterea în judecată se face numai de către Parchetul de pe lângă de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), iar competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

„În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii CCR pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, ministrul justiţiei informându-l de îndată pe preşedintele CCR şi solicitând, dacă este cazul, încuviinţarea Curţii pentru urmărirea penală şi arestare”, se arată în proiectul de lege.

Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului CCR adoptată cu votul a două treimi din membrii CCR.

În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curţii încetează de drept, potrivit sursei citate.

Judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani, potrivit unui amendament propus în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor de deputatul PSD Florin Iordache şi adoptat de aleşi.

„După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curţii Constituţionale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen”, mai prevede proiectul de lege.

Legea adoptată aduce modificări şi în ceea priveşte calcularea pensiei judecătorilor CCR.

„Judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile aferente ale judecătorilor Curţii Constituţionale”, potrivit sursei citate.

Pensia de serviciu a judecătorilor CCR poate fi cumulată cu orice venituri realizate.

La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilităţii exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de o sumă egală cu indemnizaţia netă de 6 luni de activitate, se mai arată în proiectul de lege.

Senatorii au adoptat acest proiect de lege în şedinţa de miercuri cu 81 de voturi „pentru”, 19 „împotrivă şi 4 abţineri.

De asemenea, Senatul a adoptat şi proiectul de modificare a legii CCR, iniţiată de deputatul PSD, Eugen Nicolicea, cu 93 de voturi „pentru” şi 11 „împotrivă”.

Acesta vizează modificarea alin.(4) al art.5 din actul normativ şi prevede, în forma propusă plenului Senatului de Comisia juridică, că fiecare Cameră a Parlamentului numeşte la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de membru al Curţii Constituţionale, persoana care a întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi. Actul normativ a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor în 28 iunie 2016.

Lasă un comentariu