Evenimentul zilei

Joi07192018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Monden Timp liber - TV VIDEO// Rozul este „cea mai veche culoare biologică” de pe Pământ şi poate explica apariţia vieţii

VIDEO// Rozul este „cea mai veche culoare biologică” de pe Pământ şi poate explica apariţia vieţii

11 Iulie 2018 - 

Cercetătorii au anunţat că au identificat cea mai veche culoare de pe Pământ - o nuanţă de roz aprins - şi speră că descoperirea acestui pigment biologic străvechi poate să lămurească misterul ce înconjoară apariţia vieţii pe Pământ, informează DPA.

Media

Oamenii de știință au descoperit acei pigmenţi, produşi de o cianobacterie microscopică străveche, în urma extragerii unor fragmente de rocă având o vechime de 1,1 miliarde de ani din sedimente de şist negru marin din străfundurile deşertului Sahara din Mauritania, conform unui studiu publicat în jurnalul ştiinţific PNAS, citat de Agerpres. Biocromul identificat recent reprezintă „cea mai veche culoare biologică” şi este cu peste o jumătate de miliard de ani mai vechi decât ceilalţi pigmenţi biologici descoperiţi anterior.

Cercetătorii au zdrobit rocile vechi de un miliard de ani, le-au transformat în pulbere şi au extras şi au analizat moleculele de organisme străvechi.

În formă concentrată, nuanţa fosilelor variază de la roşu sângeriu la mov închis, iar după ce sunt diluate, acestea au culoarea roz aprins, au notat oamenii de ştiinţă. Rocile au fost trimise universităţii australiene de o companie specializată în extracţia petrolului, ai cărei angajaţi căutau zăcăminte în deşertul Sahara în urmă cu zece ani.

„Totul are o nuanţă, iar culorile există de la începutul vremurilor. Termenul corect pentru descrierea descoperirii ar fi „cea mai veche culoare biologică””, a subliniat omul de ştiinţă de origine germană Jochen Brocks de la Universitatea Naţională Australiană, cercetător-şef în cadrul acestui studiu. El a declarat pentru DPA că este „uimit” de faptul că „un asemenea pigment poate supravieţui o perioadă de timp atât de îndelungată”.

După părerea lui Jochen Brocks, compoziţia izotopică a acestor molecule poate să contribuie la elucidarea misterului ce priveşte modul în care formele de viaţă mari şi complexe au apărut atât de târziu în istoria de circa 4,6 miliarde de ani a Pământului.

Apariţia organismelor de dimensiuni mai mari, active, este posibil să fi fost întârziată de cantitatea limitată de particule mari de hrană, precum algele, a explicat Jochen Brocks. Potrivit acestuia, cianobacteriile măsoară aproximativ o milionime dintr-un metru, iar cele mai mici alge microscopice „au un volum de o mie de ori mai mare în comparaţie cu cianobacteriile şi reprezintă o sursă de hrană mult mai bogată”.

Acest lucru înseamnă că nu absenţa oxigenului reprezintă motivul pentru care vieţuitoarele de dimensiuni mari nu au apărut mai devreme pe Pământ, ci lipsa hranei necesare pentru dezvoltarea formelor complexe de viaţă.

Lasă un comentariu