Evenimentul zilei

Lun09162019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 56

Back Sunteți aici:Special Reportaj Despre valori şi principii. 1001 de pretexte de a da șpagă în școli

Despre valori şi principii. 1001 de pretexte de a da șpagă în școli

26 Noiembrie 2014 - 

Milioane de lei dau părinții elevilor pentru diferite evenimente sau acţiuni organizate în școli. Părinţii, din iniţiativă proprie sau fiind constrânşi de anumite împrejurări, efectuează plăţi, formale sau neformale, pentru ceea ce ei consideră sau li se spune că sunt în folosul educaţiei propriilor lor copii. Potrivit ultimului studiu sociologic, plăţile informale într-un an de zile au constituit peste 287 de milioane de lei.  

 

 

Conform legislaţiei Republicii Moldova, învăţământul primar şi secundar general este integral finanţat de stat, iar studiile în astfel de instituţii sunt fără plată. Plăţile neformale includ sumele plătite neoficial de către părinţi, cele mai frecvente fiind pentru lecțiile particulare, reparaţiile în şcoală/clasă, încălzirea (asistența tehnică/reparație) în școală, lecții suplimentare (în grup), cadouri pentru cadrele didactice, note mai bune, activități școlare, examene, înmânarea diplomei, paza şcolară, plăţi în comitetul părintesc. Estimările arată că plăţile informale au constituit în anul 2012 circa 287,5 milioane de lei, în creștere cu 34,7 la sută faţă de anul 2006. Conform studiului, media plăților neformale anuale efectuate per elev în mediul urban (1.500 de lei) depăşeşte de peste patru ori media plăților efectuate în mediul rural (365 de lei). Totodată, părinții din orașe suportă cheltuieli de două ori mai mari decât cele suportate de către părinții din sate – circa 6.742 de lei per elev în mediul urban şi 3.308 lei în mediul rural.

Banii din asociaţii pentru reparaţii, nu pentru salarii

Potrivit experţilor în domeniu, aceste plăţi ar putea fi excluse prin o gestionare mai bună a bugetului în cadrul instituţiilor. Mai mult, este necesar ca profesorii să aibă anumite valori şi principii. Acestea, de regulă sunt incluse în Codul de etică al cadrului didactic. 

„Părinţii trebuie să înţeleagă că aceste plăţi nu trebuie făcute. Chiar dacă există anumite plăţi, cum ar fi asociaţiile şcolare unde achită, aceşti bani trebuie să fie folosiţi pentru reparaţia unui bloc, a unei clase etc. Pentru aceasta a fost elaborat proiectul Codului de etică pentru cadrele didactice în care este clar scris că aceste plăţi nu sunt binevenite”, a menţionat Anatol Gremalschi, profesor, director de programe, Institutul de Politici Publice.

Codul de Etică

În proiectul Codului de Etică pentru cadrele didactice, este scris în felul următor: „În relaţia cu elevii, cadrele de conducere, cadrele didactice şi cele auxiliare vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită: Interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie: primirea sau solicitarea de la elevi, părinţi sau asociaţiile părinţilor a unor sume de bani, cadouri sau servicii, indiferent de destinaţia declarată a acestora; impunerea manualelor neincluse în Schema de închiriere sau a materialelor didactice auxiliare; impunerea unor activităţi extracurriculare contra plată, cadouri sau a altor favoruri; fraudarea evaluărilor de orice tip contra bani, obiecte, servicii etc.; meditaţii cu propriii elevi, contra unor avantaje materiale”.

„Fără Corupţie” în România, mai puţin în Rusia

Astfel de documente există în multe state ale lumii. Deși diferă de la o țară la alta, acestea  includ elemente ce țin de interzicerea actelor de corupție și promovare a integrității cadrelor didactice. De exemplu, în Codul de etică pentru învățământul preuniversitar din România găsim prevederi concrete privind interzicerea fraudării examenelor, solicitării de bani sau cadouri de către profesori, traficului de influență și favoritismului, colectării de bani pentru „mese”, cadouri pentru examene, interzicerea orelor suplimentare cu propriii elevi.

În modelul Codului de etică pentru profesori din Rusia există doar câteva prevederi generale care fac aluzie la inadmisibilitatea plăților neformale. Nu este specificat clar ce se are în vedere prin „corupție”. O altă diferență ar fi că în România Codul de etică pentru profesori este unul universal, pe când în Rusia fiecare școală trebuie să-și elaboreze propriul document. 

„Codul Educației își propune să asigure accesul la educație pentru toți cetățenii, incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale, sporirea relevanței învățării pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare personală și social-economică, îmbunătățirea activităților de învățământ pentru a corespunde bunelor practici naționale și internaționale”, a menționat viceministrul Educației, Igor Grosu. De asemenea, acesta a menţionat că documentul interzice personalului didactic să presteze servicii cu plată copiilor cu care interacționează direct la clasă. 

 

Lasă un comentariu