Evenimentul zilei

Lun07222019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 56

×

Observație

There was a problem rendering your image gallery. Please make sure that the folder you are using in the Simple Image Gallery Pro plugin tags exists and contains valid image files. The plugin could not locate the folder: media/k2/galleries/10858

Back Sunteți aici:Special Reportaj Comorile ieșite din mâinile moldovenilor. Covoarele de lână moldovenești pot deveni patrimoniu cultural mondial

Comorile ieșite din mâinile moldovenilor. Covoarele de lână moldovenești pot deveni patrimoniu cultural mondial

10 Decembrie 2014 - 

Nu există o marcă și o recunoaștere mai bună a bunurilor imateriale, care se trag din moși strămoși, decât includerea acestor elemente în lista patrimoniului universal al civilizației, întocmit de UNESCO. Toate țările încearcă să pregătească cât mai multe dosare, toate importante, pentru ca valoarea perenă să nu se piardă în vârtejul prost-gustului cotidian. 

În prezent, o categorie de covoare din Republica Moldova – scoarţa, cum este numit în popor covorul de lână – este propusă UNESCO pentru a fi inclusă în lista patrimoniului mondial imaterial protejat de această organizaţie internaţională. Dosarul este aproape gata și urmează să fie prezentat specialiștilor mondiali. Despre acest lucru a anunțat Monica Babuc, Ministrul Culturii, și Varvara Buzilă, directorul adjunct al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală și președintele Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din Republica Moldova.

Scoarţa ar putea fi cel de-al cincilea element al patrimoniului cultural din spaţiul românesc care ar putea ajunge în această listă reprezentativă. Primul element - colindatul de ceată bărbătească – a fost înregistrat la UNESCO în 2013. În contextul elaborării dosarului de candidat „Tehnici tradiționale de realizare a scoarțelor” la 13 decembrie curent va fi organizat în premieră Târgul Naţional al Covorului sub genericul “Covorul dorului”. Obiectivul evenimentului este de a promova țesutul covoarelor și ale altor textile din lână și de a contribui la promovarea covoarelor basarabene pe plan național și internațional.

Reînvierea tradițiilor

Evenimentul va conține mai multe compartimente: Covorul Tradiție, Covorul Istorie, Covorul Contemporaneitate, Covorul Prieten și Covorul Sentimental. „Covoarele noostre transmit mesajele  anume prin ornamentele sale. Acestea reprezintă pagini din istoria poporului nostru. Încercăm să revenim la aceste tradiții, încercăm să transmitem generațiilor următoare aceste tradiții”, a menționat Monica Babuc. 

În cadrul evenimentului, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală va prezenta expoziţia „Covorul Tradiţie”. Instituția deține o colecţie de covoare de peste 1.500 de piese, formată preponderent din donaţiile începute încă de la sfârşitul sec. al XIX-lea, când a fost creat muzeul. De asemenea, Muzeul Național de Istorie va participa cu o expoziție „Covorul Istorie”, inclusiv covoare ce au aparținut unor mari personalități ale istoriei naționale. Nu vor lipsi nici lucrările de tapiserie modernă ale tinerilor designeri. 

Covorul azer prezentat la Târgul Covorului Național

O noutate pentru participanții la târg este expoziția numită „Covorul Prieten”, prezentată de Ambasada Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova - ţara cu tradiţii milenare în arta țesutului, al cărei covor național este introdus în Lista Reprezentativă UNESCO.

Unul din obiectivele principale ale organizatorilor constituie aducerea la cunoștința publicului larg, a posesorilor de covoare moștenite de la străbuni, despre valoarea covoarele țesute manual, în contextul în care în ultimile decenii acestea sunt exportate masiv.

Varvara Buzilă ne-a explicat cât de importantă este ca acest dosar să fie acceptat de UNESCO. „Acest dosar este practic gata. Totodată, concomitent se mai pregătește un dosar „tehnici de realizare a cămășii cu altiță”. Includerea elementelor noastre în această listă este extrem de importantă pentru protejarea obiectelor noastre istorice. Este impirtant pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial. Aceasta ne ajută la construirea a unei imagini depsre țara noastră peste hotarele țării”, ne-a spus Varvara Buzilă. 

Covoarele de lână protejate doar de muzee

Cele mai vechi scoarţe păstrate la noi datează din sec. XVIII. Fiind perisabile, ele nu rezistă în timp dacă nu sânt îngrijite bine. În prezent muzeele sânt cele care se preocupă de protejarea covoarelor. Scoarţa este un covor cu urzeală de lână sau bumbac şi băteală din lână. La 5 decembrie 2013, în cadrul celei de-a VIII-a sesiuni a Comitetului interguvernamental pentru salvgardarea patrimoniului imaterial al UNESCO, care are loc la Baku (Azerbaidjan), a fost luată decizia de a include în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, obiceiul tradiţional de iarnă „Colindatul de ceată bărbătească”, înaintat de către Republica Moldova şi România. Acesta fost primul elemente de patrimoniu cultural imaterial al Republicii Moldova care a fost înscris în Lista patrimoniului mondial UNESCO. În present, colindatul în ceată bărbătească s-a păstrat în mod diferit în localităţile Republicii Moldova. Cel mai bine obiceiul s-a păstrat în satele de la sud, situate pe malul Prutului. Aici sunt în circuit de la 10 până la 15-20 de colinde vechi, precreştine. La fel este bogat şi repertoriul promovat de ceata de flăcăi în satele de la nord, situate pe malul Nistrului. Aici sunt în circulaţie câte 5-7 colinde laice şi religioase. În restul  teritoriului se cântă câte 3-4 colinde.

Până în prezent, Arcul geodezic Struve din apropierea satului Rudi, Soroca, a fost singurul monument din Republica Moldova inclus de UNESCO pe lista atracţiilor culturale şi naturale mondiale.

Din 2003 au loc reformele

Republica Moldova este printre cele peste 130 de ţări din toată lumea care a ratificat Convenţia privind Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din 2003 şi s-a angajat să elaboreze cadrul legislativ, să inventarieze patrimoniul cultural imaterial şi să ia măsuri de salvgardare pentru a fi transmis către generaţiile viitoare. Republica Moldova a elaborat cadrul legislativ în domeniu  – Legea privind Protejarea Patrimoniului Cultural Imaterial. În 2012 a fost aprobat de Ministerul Culturii şi publicat „Registrul Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova”. 

 

Galerie de imagini

{gallery}10858{/gallery}

Lasă un comentariu