Evenimentul zilei

Lun07222019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 56

Back Sunteți aici:Special Reportaj Tradiţia națională, ne duce faima în toată lumea

Tradiţia națională, ne duce faima în toată lumea Recomandat

15 Decembrie 2014 - 

Pentru prima dată, în Republica Moldova a fost organizat Târgul Covorului Național. Obiectivul acestui eveniment a fost promovarea patrimoniului cultural imaterial al Moldovei. Târgul Național al Covorului a fost organizat și în contextul elaborării dosarului de candidat „Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţelor pentru înaintare în lista reprezentativă UNESCO”.

 

Târgul Naţional al Covorului a adunat zeci de meșteri populari din diferite raioane ale țării, la care au fost expuse covoare din toate colțurile țării. Meșterii populari nu au ezitat să povestească de unde vine dragostea pentru aceste lucruri și nu au pierdut nici aici timpul, lucrând la război.

Pentru Olga Iurcu, dragostea pentru covoare se trage din copilărie. De la mama a învățat a țese covoare. Astfel, mai bine de 50 de ani se dedică perpetuării patrimoniului cultural imaterial. „Consider că aceste covoare ornamentate frumos sunt chiar o bogăție a poporului nostru. Ele ne fac o imagine, ne reprezintă în lume. Aprecierea la nivel mondial ne-ar face cunoscuți în toată lumea. Ornamentul cel mai des folosit este „pomul vieții” a menționat Olga Iurcu, meșter popular din raionul Orhei. Covoarele pe care le face în comun cu alți meșteri le vând în toată țara. Sunt oameni care vin și le comandă.

La Târg am putut face cunoștință și cu meșteri tineri. Maria Cerevatîi din raionul Telenești țese covoare de un an. După gimnaziu, s-a înscris la o școală profesională să învețe meseria de cusătoreasă. Când a mers la practică, a învățat mai întâi să brodeze ii, apoi cum se țese un covor, și i-a plăcut foarte mult. „Covoarele pe care le facem le expunem în muzeu, dar și le confecționăm pentru vânzare. Prețul acestuia începe de la vreo 3.000 de lei. Este o tradiție care se transmite din moși strămoși și trebuie să fim mândri de aceasta”, spune Maria. 

De la eveniment nu a lipsit nici prima doamnă, Margareta Timofti. Aceasta păstrează un covor țesut chiar de mama sa. „Este un „podnos”, așa se numea la noi în sat. Era ca un platou care are ornamentele noastre tradiționale vechi și era în casa mare la noi”, a menționat Margareta Timofti. 

„Covorul Prieten”

Unul dintre raioanele târgului a fost numit „Covorul prieten”. În acest an, țara prietenă care a demonstrat arta țesutului național este Azerbaidjan. „Covoarele din Azerbaidjan se deosebesc de alte covoare din lume prin ornament. Fiecare detaliu vorbește despre ceva. Cel mai des, tipul covorului reprezintă zona în care a fost creat”, a precizat Makili-Aliyeva Natavan, soția ambasadorului Republicii Azerbaidjan în Moldova. 

Oamenii care au venit să vadă covoarele moldovenești au rămas plăcut impresionați de cele văzute. „Țin minte cum bunica stătea și țesea covoare. Ieșeau lucruri minunate. Am venit la acest târg pentru a-mi aduce aminte de acele momente și pentru a mă convinge încă o dată cât de frumoase sunt lucrurile noastre naționale”, a spus o vizitatoare.

„Îmi închipuiam cât de frumoase trebuie să fie, dar am rămas profund impresionată. Câtă muncă, dragoste a fost sădită în aceste covoare. Foarte impresionant”, a spus o altă vizitatoare. „Am venit la acest târg pentru a arăta copiilor cât de talentați sunt oamenii noștri. Nu au pus niciodată mâna pe lână. Astăzi au avut această ocazie”, a menționat un alt vizitator. 

Covorul de lână ar putea intra în patrimoniul mondial

Covorul de lână, numit în popor scoarță, va fi cel de-al cincilea element al patrimoniului cultural din spaţiul românesc care ar putea ajunge în lista reprezentativă a UNESCO. „Scoarţele sunt o categorie de covoare care ne reprezintă cel mai mult. Lumea le apreciază de peste 200 de ani. Dosarul va fi depus la Biroul UNESCO de către Republica Moldova împreună cu România până în martie 2015”, a declarat Varvara Buzilă, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din Republica Moldova. 

Scoarţa este un covor cu urzeală de lână sau bumbac şi băteală din lână. Țesătura tradițională împodobea în trecut pereții sau așternuturile din casele tradiționale. Proiectul care va fi propus spre examinare Biroului UNESCO va include și un documentar de 10 minute, în care va fi reprezentată tehnica tradițională de realizare a scoarței.

4 comentarii

  • Link la comentariu Galina Luni, 15 Decembrie 2014 17:38 postat de Galina

    Mi-a placut atit de mult, parca am facut o calatorie in timp, parca am vazut cit de frumos era o sezatoare si ce pret are o astfel de covor care mai mult seamana cu o opera de arta. Bravo ministrului culturii pentru asa idei care sa ne recultive dragostea fata de cultura.

  • Link la comentariu Cristian Luni, 15 Decembrie 2014 10:52 postat de Cristian

    Un eveniment extraordinar, am fost, am vazut si am ramas placut impresionat. Cred ca este nu numai bine, dar chair necesar de organizat evenimente de asa gen. Sper si cred ca Monica Babuc va continua cu aceiasi rivena lucrul pe care il face.

  • Link la comentariu Vlad Luni, 15 Decembrie 2014 10:33 postat de Vlad

    Renasterea culturii moldovenesti, a fost o prioritatea pentru ministru Babuc atunci cind a preluat fotoliu de ministru, si vreau sa va zic ca in mare parte acest lucru i-a reusit, daca pina acum 2 ani subiectul portului national, ie, briu national era unu tabu, astazi lucrurile stau cu totul altfel, multa lume chiar incepind sa poarte astfel de articole vestimentare.

  • Link la comentariu Irina Popescu Luni, 15 Decembrie 2014 10:16 postat de Irina Popescu

    Trebuie sa respectam traditiile si obiceiurile noastre moldovenesti, care sunt inestimabile si nemuritoare. Pina nu a venit la MInisterul Culturii, Monica Babuc, astfle de evenimente nu prea intilneai.

Lasă un comentariu