Evenimentul zilei

Joi11232017

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Reportaj (VIDEO) Oraşul care are străzi pavate cu aur. „Oriunde ai păşi, sigur găseşti o cantitate mică de aur”

(VIDEO) Oraşul care are străzi pavate cu aur. „Oriunde ai păşi, sigur găseşti o cantitate mică de aur”

18 Iulie 2016 - 

Pare ireal, dar există un oraş care are străzile pavate cu aur. Aici s-a extras aur de pe timpul dacilor, fiind o zonă liberă de ocupaţia romană. Cea mai prolifică perioadă pentru extragerea aurului se pare că a fost în jurul anului 1700, când, spun documentele vremii, existau 75 de exploatări aurifere. Aurul a fost extras până în 2006, când s-a închis ultima mină. Da, chiar există pe orice drum de pe Dealul Minei, oriunde ai păşi, iei o piatră şi o duci la analize, sigur găseşti o mică cantitate de aur”, spune primarul, Dorin Paşca, care adaugă zâmbind că tocmai acest lucru îl împiedică să asfalteze acele zone.

Media

„Oraşul Baia Sprie putem să spunem că are mai multe drumuri pavate cu aur. Poate că nu este singurul din ţară.  Ne-am întreabat de multe ori cum putem să fim atât de săraci financiar când noi nu putem asfalta aceste drumuri pentru că am acoperi aurul din ele. Da, chiar există pe orice drum de pe Dealul Minei, oriunde ai păşi, iei o piatră şi o duci la analize, sigur găseşti o mică cantitate de aur”, spune Dorin Paşca, primarul oraşului.

Oraş minier

În jurul oraşului Baia Sprie sunt săpate galerii miniere încă de pe vremea romanilor, dar epoca cea mai prolifică pentru exploatarea metalului preţios a fost în jurul anilor 1700. Documentele istorice spun că în zonă erau aproximativ  75 de exploataţii miniere aurifere. Este singurul loc din România în care se pot vedea erele geologice ale exploatării. Aurul s-a extras din băile din zonă până în anul 2006 când s-a închis şi ultima mină.

Edilul oraşului se gândeşte să facă un drum al aurului, pentru turişti.

„Ne-am gândit că toată zona Băii Mari, al Bazinului Minier al Maramureşului ar putea avea un drum al aurului iar oraşul Baia Sprie ar putea fi mijlocul acestuia. Acest drum ar putea începe la Nistru şi s-ar putea termina la Băiuţ. Pe toate aceste cărări strămoşii noştri au cărat sute de tone de aur, cu spatele, cu caii sau cu maşinile”, spune Dorin Paşca.

Istorie zbuciumată

Orașul Baia Sprie, așezat pe valea râului Săsar, la poalele munților Gutâi, are o suprafață de 91 km pătrați. Înzestrat cu un peisaj natural deosebit, a fost în secolele XVIII, XIX și stațiune turistică. Multă vreme minele din Baia Mare și Baia Sprie au reprezentat proprietatea reginei.

În anul 1411 cele două orașe sunt cedate de regele Sigismud lui Stefan Lazarevisc, despot sârb, în schimbul cetătii Belgradului, iar mai târziu în 1427 stăpan al orașului avea să devină Gheorghe Brancovisc. Numele ambilor stăpâni au lăsat gusturi amare locuitorilor din acele vremuri. Ei au asuprit locuitorii băștinași pentru îmbogățirea lor personală.

Domnia lui Iancu de Hunedoara, între anii 1446 – 1453, ca stăpân al ținutului, aduce și privilegii orășenilor. Acestor privilegii li se vor adăuga și altele, mai târziu de către regele Matei Corvin. O serie de evenimente au adus amărăciune în rândul populației orașului, astfel: în 1460 prințul polonez Albert vandalizează orașul, în 1562 turcii atacă locurile cu vehemență, în 1589 orașul a fost incendiat aproape în intregime, în 1690 orașul își cedează minele statului în schimbul scutirii de dări, în 1710 din cauza epidemiei de pesta mor 580 de locuitori, anul 1771 este marcat de invazia tătarilor iar în anul 1780 orasul a fost inundat apa distrugand multe locuinte. În 1782 are loc o invazie de lăcuste care a făcut mari stricăciuni recoltelor.

Cu toate acestea orașul a rămas viu. Bogățiile din adâncurile Dealului Minei au asigurat prosperitatea și refacerea pagubelor ivite.

Au fost perioade de înflorire dar și regrese marcate de scăderea populației. Conform primelor date rămase din timpul împărătesei Maria Tereza, populația a crescut de la 300 de locuitori la aproximativ 5000 de locuitori și a rămas constantă până la mijlocul secolului trecut.

Lasă un comentariu