Evenimentul zilei

Joi11232017

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Reportaj Se întâmpla în România anului 1989: Între Gorbaciov și Ceaușescu - povestea ciudată a ULTIMULUI 23 AUGUST

Se întâmpla în România anului 1989: Între Gorbaciov și Ceaușescu - povestea ciudată a ULTIMULUI 23 AUGUST Recomandat

22 August 2016 - 

O paradă dezlânată, o festivitate obositoare, un dictator fără chef şi toate semnele că sfârşitul era aproape.
Ziua Naţională a Republicii Socialiste România, 23 august 1989 – ziua pe care regimul comunist o proclamase „Ziua victoriei revoluţiei antifasciste şi antiimperialiste”. După cum știe toată lumea, până în 1989, manifestările de 23 august au fost spectacole enorme cu efort uman dus la maximum. Dar, cum au stat cu adevărat lucrurile în luna august a „anului de grație" 1989, puțini știu.

 

"A fost o sărbătorire atipică şi destul de stranie", îmi declara la un moment dat cineastul Pantelie Tuţuleasa, fost operator de film al familiei Ceauşescu. Cineastul, care s-a stins din viață anul trecut, era deținătorul unor amintiri prețioase despre perioada comunistă, amintiri pe care mi le-a împărtășit, de-a lungul timpului, mai ales cu ocazia “marcării” în mass media  a unor anumite date din istoria zbuciumată a României.  
"În acel august din 1989 finalizasem «Ţara muncii». Un lungmetraj cu dedicaţie pentru sărbătoarea naţională care, dacă îmi aduc bine aminte, atunci a căzut într-o zi de miercuri", îşi amintea Tuţuleasa. "În acea vară programul lui Ceauşescu fusese foarte încărcat, era mult «pe teren». Ceea ce mi s-a părut destul de ciudat este că, pentru prima dată, parada comunistă de 23 August nu a mai avut loc în Piaţa Aviatorilor, ori pe Stadionul 23 August, ci pe Cheiul Dâmboviţei, ca să zic aşa! A fost improvizată o tribună la Casa Radio. Ştiţi, clădirea trebuia iniţial să găzduiască Muzeul Partidului Comunist, şi era supranumită «sora mai mică a Casei Poporului»".

Gorbaciov "îi stătea în coastă"

S-a dovedit a fi o festivitate vizibil obositoare pentru cuplul Ceauşescu şi mai scurtă decât altădată, după cum sublinia Tuţuleasa. "A fost un 23 August ciudat. Elena Ceauşescu părea foarte obosită, el părea fără chef şi nu a mai avut o cuvântare atât de lungă, parcă nici ovaţiile nu au mai avut amploarea celor de altă dată. Pot spune că, la acel 23 August din 89, el a avut pentru ultima oară rolul principal, la ultima paradă dedicată oamenilor muncii". Ce se întâmplase cu Ceauşescu? El, căruia îi plăceau atât de mult manifestările de acest gen. "Era cu Gorbaciov în coastă! Gorbaciov îi luase cheful. Telegrama de felicitare pe care o primise Ceauşescu din Rusia cu ocazia Zilei noastre Naţionale nici măcar nu era semnată de către liderul sovietic! În iulie '89, Gorbaciov efectuase o vizită oficială în România, iar îl bătuse la cap pe Ceauşescu cu perestroika, iar lui Ceauşescu nu îi convenea deloc. Se pare că a fost o întrevedere furtunoasă, conform unor zvonuri venite dinspre serviciul de pază", a adaugat cineastul. Ceea ce spunea Tuţuleasa este "completat" de însuşi Mihail Gorbaciov, care declara într-un interviu pentru CNN: "Ceauşescu era un om complicat. Spunea că el are perestroika lui. Obişnuia să-mi dea sfaturi, o groază de sfaturi, aveam de-a face cu un oligarh care controla totul...".

"De teama lui Gorbaciov, în acel an îmi aduc aminte că s-a mai renunţat oarecum la cultul personalităţii. Oamenii care răspundeau de propagandă primiseră ordine precise de la Ceauşescu să o lase mai uşor cu ce se ştie! Să nu se mai vorbească atât despre meritele sale!". Aveam să mai aflu de la domnul Tuțuleasa că, după ce s-a încheiat festivitatea din 23 August 1989, cuplul Ceauşescu s-a retras în linişte la Snagov. "S-a tot vorbit despre masa pantagruelică pe care a dat-o Ceauşescu la Snagov în acel ultim 23 August, despre cum s-a distrat lumea «de partid» acolo... Nu era ceva neobişnuit, neobişnuit era că existau toate semnele unui sfârşit neaşteptat pentru Ceauşescu...", avea să își încheie Tuţuleasa relatarea.

Epilog

Pe 18 august 1989, Ceauşescu acorda un interviu reporterului Pravda, Boris Avercenko. Interviul era publicat de către presa românească chiar în ziua de 23 august. "Bineînţeles că Avercenko i-a adresat lui Ceauşescu întrebări legate de perestroika", spunea Tuţuleasa. "Ceea ce este de reţinut este că Ceauşescu a insistat în interviu pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei, suveranităţii şi neamestecului în treburile interne! În plus, a fost foarte categoric şi a declarat: «Nu admitem teza aşa-zisei pieţe libere, pentru că aceasta înseamnă libertate pentru speculă!». Ceauşescu se dezlănţuia, îl contra pe Gorbaciov în Pravda, vă daţi seama!". "Ceea ce mi s-a părut destul de ciudat, subliniez încă odată, este că, pentru prima oară, parada de 23 August s-a desfăşurat, în 1989, pe Cheiul Dâmboviţei!", afirma în cele din urmă cineastul. 
În altă ordine de idei, dar pe aceeași temă, iată cum îşi "ilustra" România Liberă prima pagină în 1989: "În zi de August, ţara înalţă imn de slavă Spre a-şi cinsti viteazul Erou Conducător: TRĂIASCĂ TRICOLORUL ŞI COMUNISTA ERĂ! TRĂIASCĂ CEAUŞESCU ŞI-AL ŢĂRII VIITOR!"...

Lasă un comentariu