Evenimentul zilei

Joi11232017

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Reportaj MINUNILE DUMNEZEIEȘTI. Gorovei, mănăstirea care trăiește prin Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul // GALERIE FOTO

MINUNILE DUMNEZEIEȘTI. Gorovei, mănăstirea care trăiește prin Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul // GALERIE FOTO

25 August 2016 - 

Mănăstirea Gorovei din județul Botoșani, considerată „una dintre cele mai iubite vetre de sihastrie creștină românească", a fost ctitorită și continuă să existe grație Icoanei făcătoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul.

În prezent, Mănăstirea Gorovei, aflată la aproximativ 30 de kilometri de municipiul Botoșani, mai are doar trei călugări, care asigură servicii pentru câteva sute de credincioși care îi trec săptamânal pragul.
Lacașul de cult, inclus pe lista monumentelor istorice, datează din anul 1740, când — potrivit legendei — călugarul Avramie, care lucra terenurile pe care mănăstirea Dragomirna le deținea în județul Botoșani, a descoperit, ca prin minune, îngropată în pământ, icoana Sfântului Ioan Botezătorul.
„Câțiva călugări din Mănăstirea Dragomirna lucrau moșiile în această zonă. Vrând să facă un adăpost pentru albine, pentru perioada de iarnă, au auzit cântându-se trei zile la rând, lângă un stejar, troparul Sfântului Ioan Botezătorul. Săpând acolo, la rădăcina stejarului, au găsit o ladă și în ladă icoana. Astfel, datorită acestei icoane, a luat ființă aici Schitul Gorovei”, povestește starețul Mănăstirii Gorovei, Teofil Timișag.
Călugării vorbesc de nenumarate minuni făcute de icoana cu vechime de peste 400 de ani. Aceasta ar vindeca bolnavii, însă i-a ajutat și pe țărani în vremuri de secetă, aducând, în urma unor rugăciuni, ploaia.
Una dintre minuni este menționată pe o troiță construită în curtea mănăstirii, chiar pe locul unde un bărbat bolnav și-ar fi revenit miraculos.
„În iarna anului 1852, prin mijlocirea rugăciunilor Sfântului Ioan Botezătorul a cărui icoană făcătoare de minuni ocrotește Mănăstirea Gorovei, pe acest loc s-a savârșit minunea vindecării boierului armean Dimitrie Gigâtu din Botoșani, care era alienat și muribund. În urma acestei vindecări minunate, boierul și familia sa au trecut la credința ortodoxă, iar el s-a călugărit, viețuind aici cu numele Daniil. Drept mulțumire adusă lui Dumnezeu, în anul 1856, familia armeanului a zidit o fântână din piatră cu ciutură, care, în decursul anilor, s-a deteriorat", se menționează pe troiță.

Icoana a fost argintata în perioada 1830-1834, când starețul Macarie Jora a construit și o altă biserica, mai mare și din caramidă. Ulterior, în 1868, aceeași icoană a fost poleită cu aur, fiind așezată la loc de cinste în stânga interiorului bisericii.

Lasă un comentariu