Evenimentul zilei

Ma05302017

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Reportaj REPORTAJ// De ce Macedonia bate pasul pe loc înspre UE. Ce are de învățat R. Moldova din criza de la Skopje

REPORTAJ// De ce Macedonia bate pasul pe loc înspre UE. Ce are de învățat R. Moldova din criza de la Skopje Recomandat

14 Aprilie 2017 - 

Zona Balcanilor a fost nu de puține ori și pe bună dreptate categorisită drept „butoiul de pulbere” al Europei. Conflictele interetnice și naționalismul au mers cap la cap după destrămarea fostei Iugoslavii în toate țările ce s-au deșirat din acest ghem.

Tiparele nu diferă foarte mult față de țările Parteneriatului Estic – Ucraina, Republica Moldova sau Georgia, acolo unde ar trebui să se concentreze viitorul val neprecizat al aderărilor la UE, după cel al Balcanilor de Vest. Deși era una dintre cele mai avansate țări din pachetul Balcanilor de Vest, ce ar fi trebuit să fi aderat deja la UE, Macedonia este astăzi o umbră palidă a acelor ambiții. Vecina Croația a intrat deja din 2013 în clubul țărilor UE, în timp ce Macedonia pare să fi intrat mai degrabă într-o zodie nefastă. Una în care care conflictele interetnice cu albanezii (circa 25% din populația de 2 milioane a țării -n.r.) riscă să degenereze.

Scena politică macedoneană este zguduită de aproximativ doi ani de un imens scandal politic intern ce ține Macedonia drept propria-i prizonieră în drumul spre UE. Dacă ar fi să facem un scurt remember, Acordul de Asociere dintre Macedonia și UE a intrat în vigoare încă aprilie 2004, iar în decembrie 2005 Consiliul European dădea deja Macedoniei statul de țară candidată. Comisia Europeană a recomandat Consiliului să înceapă negocierile de accedere în 2009, iar în 2015 CE susținea că este gata să își extindă recomandarea, dacă guvernul de la Skopje va continua implementarea acordului de la Przino, atunci când toate partidele au decis, cu medierea UE, să pună capăt crizei din țară.

Cum a început conflict politic intern

Situația de conflict intern a fost generată de un scandal imens al interceptărilor în care fostul premier de dreapta și lider al VMRO Nicola Gruevski (foto) a fost acuzat cu probe audio, în primăvara lui 2015, că ar fi ordonat interceptări pentru circa 20.000 de cetățeni, în special din cadrul partidelor de opoziție, activiști, judecători sau jurnaliști. De atunci situația internă a escaladat și astăzi avem de-a face cu peste 40 de zile de proteste din cauza unui blocaj tehnic de formare a noului guvern din rândul social-democraților și a partidelor albaneze care au negociat intrarea la guvernare. Președintele Gjorge Ivanov a refuzat să îi acorde mandatul de premier liderul social-democraților Zoran Zaev pe motiv că acesta s-ar fi aliat cu mai multe parte albaneze.

La alegerile parlamentare din decembrie 2016, social-democrații lui Zaev (SDSM) au obținut 49 de locuri din totalul de 120, atât cât numără Parlamentul de la Skopje. Partidul de reapta VMRO al fostului premier Gruevski, ce se află la putere de 11 ani, a obținut la rândul său 51. Astfel că majoritatea nu poate fi făcută decât cu cele 20 de mandate obținute de partidele minorității albaneze

Naționalismul și jocul pe ultima carte

Acestea din urmă sunt acuzate că vor să distrugă Macedonia, după ce ar fi semnat așa-numita „Platformă Tirana”, un document în șapte puncte ce are la bază acordarea mai multor drepturi etniei albaneze, inclusiv modificarea Constituției și introducerea limbii albaneze ca a doua limbă oficială. Documentul a stârnit revolta macedonenilor, după ce a fost semnat pe 29 decembrie 2016, chiar în biroul premierului albanez Edi Rama. Deși nimeni nu o spune foarte articulat, macedonenii se tem de „precedentul Kosovo” și acuză de dorința ascunsă de creare a „Albaniei Mari”. Frustrările și îngrijorările cetățenilor sunt alimentate și de către liderii VMRO, în frunte cu Gruevski, care conștientizează că, fără putere și controlul asupra justiției, sunt șanse foarte mari să ajungă după gratii, în special pentru fapte de corupție. Asta sugerează și diplomații acredidați la Skopje în cadre informale, iar Gruevski își joacă acum ultima carte a libertății sale, nu doar puterea.

UE presează pe ajungerea la consens

În tot acest timp, UE face eforturi considerabile de a aduce la masa negocierilor toate forțele politice. Macedonia este nu numai un stat candidat la aderarea la UE, ci și o importantă rută de tranzit a imigranților spre UE. Fapt ce face situația și mai delicată din punct de vedere politico-securitar. De altfel, mai multe figuri europene importante precum Comisarul UE pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, șefa diplomației europene Federica Mogherini sau chiar săptămâna trecută, președinte al Consiliului European, Donald Tusk, au venit la Skopje și au îndemnat forțele politice să pună capăt confruntărilor interne pentru a se putea continua agenda europeană și implementarea cât mai rapidă a reformelor necesare. „Această criză prelungită vă reține țara de la calea euro-atlantică. Este în puterea voastră să găsiți o soluție bazată pe principiile democratice, decență și înțelegere”, i-a spus Tusk președintelui macedonean Ivanov la o conferință comună de presă. Totuși, miile de oameni care se strâng zilnic în fața Parlamentului de la Skopje susțin blocajul cauzat de Ivanov și pe fostul premier Gruevski sub imperiul temerilor legate de etnicii albanezi cu care au și fost într-un conflict interetnic deschis în 2001, atunci când războiul intern s-a terminat cu Acordul de la Ohrid.

Propaganda rusă dă târcoale conflictelor etnice din Balcani

În tot acest peisaj congestionat din societatea macedoneană la toate nivelurile, Moscova încearcă să culeagă beneficiile. Televiziunile ruse, precum Russia Today, se concentrează selectiv pe temele de propagandă care îi convin. Astfel protestele naționaliste sunt prezentate mai mult ca unele anti-Soroș, deși asta este o temă secundară. La fel, presa sârbească își descarcă resentimentele pe albanezi, alimentând teza „Albaniei Mari” a naționaliștilor macedoneni în relatările ei. Cu toate acestea, macedonenii rămân în proporție de circa 70% în favoarea aderării la UE, iar circa 60% susțin aderarea țării la NATO. În rândul etnicilor albanezi și aceștia sunt pro-europeni, iar pro-NATO și SUA în proporție de 90-95%, așa că nu există un teren fertil pentru o propagandă prea eficientă a Moscovei în această țară, în afara alimentării puseurilor naționaliste.

Ce spun oficialii de la Skopje

Politicienii de la Skopje se poziționează în funcție de interesele partidelor din care fac parte. Am stat de vorbă cu Arbr Ademi, vicepremier pentru integrare europeană (foto centru), care a declarat că are încredere că politicile de lărgire a UE se vor menține și că Bruxelles va lua în calcul în continuare Balcanii de Vest. El a mai spus că toate probleme regionale sunt interconectate și că Macedonia joacă un rol important în stabilizarea situației. „S-ar putea ivi posibilitatea creării unor activități teroriste, precum cele ale Statului Islamic. Acest lucru ar putea conduce la destabilizarea regiunii. De asemenea, ar putea spori sentimentele naționaliste, extremiste și neîncrederea în instituțiile țării. Cred că tocmai de aceea ar trebui ca Acordul UE-Turcia sa funcționeze din plin”, a declarat oficialul. Etnic albanez la origine, ce provine din rândul Uniunii Democratice pentru Integrare (DUI), Arbr Ademi a afirmat că soluția ridicării blocajului stă în mâinile președintelui Ivanov.

„Am avut recomandări din partea partenerilor noștri privind rezolvarea crizei politice interne (…) Poziția partidului meu este că trebuie respectată majoritatea din Parlament. Cel mai logic pas este ca președintele Ivanov să dea mandatul majorității din Parlament. Acest lucru este stipulat și în Constituția țării noastre (…) Trebuie să constituim structura parlamentara, apoi să alegem președintele Parlamentului. În aceste circumstanțe avem un parlament nefuncțional, chiar dacă a început să lucreze. Avem un guvern care folosește puterile vechii majorități parlamentare”, a spus acesta.

Libertatea presei, obstrucționată

Nici în rândul mediului de afaceri, activismului civic și al mass-media lucrurile nu stau mai bine. Putem vorbi de o presă foarte polarizată și controlată politică. În Macedonia funcționează cu licență peste 60 de televiziune naționale și locale și peste 70 de posturi de radio la o populația de numai două milioane, iar reprezentanții Agenției pentru Servicii Audio și Audiovizuale care monitorizează aceste posturi ne-au declarat că există un conținut foarte manipulativ în ceea ce privește principalele posturi de televiziune. Serviciul funcționează din 2011, datorită unei finanțări de peste 600.000 de euro a UE, partea macedoneană fiind de circa 200.000 de euro. De asemenea, Naser Selmani, directorul Asociației Jurnaliștilor din Macedonia, ne-a declarat că pozițiile sale anti-guvernamentale pe libertatea presei au venit cu un cost. Și anume amenințări și intimidări la persoana sa, dar și a familiei sale. El a descris situația jurnaliștilor din Macedonia ca fiind foarte grea și mereu supusă cenzurii și controlului politic.

De asemenea, directoarea Comitetului Helsinki, Urania Pirovska (foto), a spus la rândul ei că, începând cu 2012, guvernul Gruevski a începutul fabricarea de dosare penale pentru oponenții săi politic, activiști sau patroni media și că multe persoane sunt închise și acum. Aceștia au un regim special, spune ea, și anume sunt separați de ceilalți deținuți, nu au voie la unele vizite în weekend (așa cum prevede legea -n.r.). Ea ne-a mai spus că în urmă cu câțiva ani, 16 oponenți ai lui Gruevski au fost ridicați și apoi condamnați sub acuzații de spionaj, iar verdictul în cazul s-a întins pe 2.000 de pagini. Ulterior, aceasta a devenit o metodă des folosită de autoritățile subordonate guvernului împotriva adversarilor acestuia. De asemenea, au fost înregistrate cazuri de morți suspecte în rândul unor jurnaliști de investigații care verificau legalitatea afacerilor membrilor guvernului Gruevski, iar la rândul lor cei care au încercat să elucideze cazul morții acestora, au fost reținuți de către autorități.

Stat capturat

Toate acestea au făcut ca, în raportul Comisiei Europene pe 2016 despre Macedonia, să se afirme că țara a devenit un „stat capturat”, ce are foarte grave probleme de funcționare din cauza clasei politice aflate în dispută. „Anul trecut, a fost pentru prima dată când am caracterizat situația din Macedonia ca fiind un „stat capturat”, ceea ce se traduce prin faptul că instituții independente, inclusiv din sistemul juridic sunt capturate de către clasa politică, adică prea multă influență a politicului și a politicienilor în funcționarea acestor instituții ce ar trebui să fie independente. Nu este o caracterizare ușor de făcut, dar a fost făcută după observarea atentă a situației din țară pentru o perioadă de mai mulți ani, în special din cauza regreselor făcute de această țară în ultimii ani, cu precădere în ceea ce privește sistemul de justiție. De aceea, atunci când vorbim de reforme, avem în minte în special pe cea a justiției și de a scăpa instituțiile de influența politicului. Dacă țara este serioasă în ceea ce privește integrarea în UE, tocmai în acest domeniu (al justiției - n.r.) trebuie să o dovedească”, a declarat într-un interviu comun pentru jurnaliștii europeni, aflați la Skopje, ambasadorul UE în Macedonia, Samuel Žbogar (foto).

Bani europeni și proiecte de dezvoltare

Totuși, nu toate lucrurile sunt negre la Skopje, iar UE investește masiv în viitorul european al țării. Anual, Bruxelles-ul livrează circa 85-90 de milioane de euro în educație, justiție, mediu de afaceri, reforme, etc. În prezent, există în derulare circa 300 de proiecte, dintre care 120 numai pentru societatea civilă și implementarea reformelor. Oficialii UE de la Skopje spun că cei trei piloni ai colaborării UE-Macedonia sunt guvernarea economică, statul de drept și implementarea reformelor. „Există o lipsă de comunicare și înțelegere între UE și Macedonia, iar consecințele ar putea duce la o amânare a procesului de accedere. Macedonia nu are probleme numai legate de nume (cu Grecia -n.r.), ci de instabilitate politica internă, lipsa avansării în sensul reformelor. După 2008-2009, această țară nu a avansat și asta aduce de la sine mai puțin entuziasm din partea cetățenilor”, a declarat Nicola Bertolini (foto centru), responsabil în delegația UE la Skopje de cooperare.

Tot acest scandal politic interminabil a creat dificultăți și pentru oamenii de afaceri care se plâng de schimbarea cadrului legal de pe o zi pe altă în funcționarea business-ului. Nici investitorii străini nu se grăbesc să intre pe piața macedoneană din cauza instabilității politice și a fenomenului de corupție destul de ridicat. Până la rezolvarea crizei politice interne, parcursul european al Macedoniei este pus în lateral, în ciuda faptului că 70% din cetățenii ei vor să facă partea marea familiei europeană, iar politicienii macedoneni nu fac decât să-și pună interese personale în fața celor care i-au votat, un caz care de altfel seamănă în multe privințe și cu peisajul politic de la Chișinău.

 

 

Materialul a fost realizat în urma unui vizite de documentare la Skopje, Macedonia. Evenimentul a fost organizat de European Journalism Center (EJC) și Comisia Europeană (CE)

Text, Photo&Infographic: Mădălin Necșuțu

Photo courtesy of Jonathan Ferramola (Rai 3)

Lasă un comentariu