Evenimentul zilei

Lun11202017

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Reportaj Povestea unui monument. Crucea de pe Caraiman, Crucea Eroilor Neamului / GALERIE FOTO

Povestea unui monument. Crucea de pe Caraiman, Crucea Eroilor Neamului / GALERIE FOTO

04 August 2017 - 

Legenda spune că planul a apărut după un vis al Reginei, care şi-a dorit ca monumentul să fie văzut de la o distanţă cât mai mare. Crucea Eroilor Neamului, cunoscută mai degrabă sub denumirea de Crucea de pe Caraiman, a fost construită din iniţiativa reginei Maria, între anii 1926 şi 1928. Ridicată la altitudinea de 2.291 de metri, crucea a fost cea mai mare construcţie făcută la asemenea altitudine în România. Sunt aproape 90 de ani de când Crucea de pe Caraiman veghează asupra oraşului Buşteni şi a Văii Prahovei. Ridicată la o altitudine de 2.291 de metri, Crucea Eroilor are o înălţime de 28 de metri, și două braţe a câte şapte metri fiecare. Este montată pe un soclu din beton armat, îmbrăcat în piatră. Privind-o de la poalele munţilor, turiştii se întreabă cu mirare: cine a construit-o şi cu cât efort?

 

Suluri de ceață groasă apărute din senin, semn clar al vremii capricioase de munte, învăluiau crestele, ascunzând de ochii noștri priveliștea și obiectivul spre care ne îndreptam. Obosiți de drum, ne-am oprit "în buza" Platoului Bucegi, căutând să îi zărim printre valurile de ceață profilul. Într-o clipeală, o pală de vânt a îndepărtat ceața, lăsând vederii silueta splendidă și elegantă a Crucii Caraiman.

Pagini de istorie

La sfârșitul lui august 1916, prin trecătoarea Predeal, trupele române mărșăluiau victorioase spre Transilvania. Câteva luni mai târziu, pe aceeași vale, contraofensiva germană se lovea de rezistența înverșunată a armatei române. În tranșeele săpate pe coastele Bucegilor, românii se luptau nu numai cu inamicul, ci și cu vremea geroasă. Urcate cu frânghii pe crestele Costilei și Caraimanului, la aproape 2.400 m, tunurile române trăgeau asupra trupelor generalului Erich von Falkenhayn, desfăsurate pe Vâfrul Omu. Nemții nu puteau înainta nici de-a lungul văii: două tunuri de mare calibru, amplasate pe vagoane-platformă remorcate de o locomotivă, ieșeau din tunelul aflat între Bușteni și Azuga, unde se adăposteau de avioane. În decembrie 1916, armata română a trebuit să se retragă din această vale, ca urmare a situației înregistrate pe celelalte fronturi. Eroismul românilor căzuți în luptă a fost cinstit mai apoi prin Crucea Eroilor.

În memoria eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial, regina Maria a dorit şi a reuşit să se realizeze un monument care să fie văzut de la o distanţă cât mai mare. Dimensiunile crucii de pe Caraiman sunt generoase: 28 de metri înălţime, iar braţele de câte 7 metri .Deşi Caraimanul are un vârf mai înalt decât cel pe care a fost construită crucea (vârful principal având 2.325 de metri), s-a ales al doilea vârf pentru că oferea o mai bună vizibilitate de la distanţă, frumosul monument putând fi văzut de la zeci de kilometri, de pe Valea Prahovei, atât ziua, cât şi noaptea, când crucea este luminată. Monumentul a fost realizat prin grija Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ai României, în perioada 1926 – 1928, “întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei”, aşa cum stă scris pe placa comemorativă fixată pe partea nordică a soclului. Monumentul a fost inaugurat şi sfinţit pe 14 septembrie 1928, dar soclul a fost realizat în anul 1930 din beton armat îmbrăcat în piatră de calcar fasonată şi îngrijit rostuită, unde s-a adăugat un generator de curent care furniza energia necesară celor 120 de becuri de 500 W care o făceau vizibilă din depărtări.

Tot ce vedeţi la Crucea eroilor de pe Caraiman este românesc

„Gândiţi-vă că toate profilele laminate erau aduse în gara din Sinaia, urcate în care cu boi şi cărate până în apropierea monumentului. Unui cărăuş îi lua două zile să facă dus – întors, o altă parte din materiale au fost urcate cu funicularul, ajungeau în zona cantonului Schill, de acolo au fost preluate cu sprijinul nemislocit al batalionului de vânătorii de munte din Sinaia”, povesteşte arhitectul Dan Manea.

La un aşa efort colosal s-au încumetat muncitorii de la Direcţia de Poduri din Sinaia, dar şi mulţi voluntari.

De acolo, de sus, de la baza construcției realizate ca omagiu adus eroilor români care și-au jertfit viața în Primul Război Mondial, Valea Prahovei și chiar întreaga lume par să capete o altă dimensiune, una istorică...

„Tot ce vedeţi la Crucea eroilor de pe Caraiman este românesc, oţelul a fost produs la Reşiţa, produsele laminate la fel, s-a folosit o tehnologie de avangardă la acel moment cu oţel moale, acelaşi ca la turnul Eiffel din Paris. Construcţia metalică a fost făcută de Căile Ferate, aceleaşi care au făcut şi podul lui Anghel Saligni”, explică Dan Manea.

Soclul de beton a fost construit doi ani mai târziu de meşteri locali şi de italieni, veniţi să lucreze la Castelul Peleş. Adăpostea un generator electric care alimenta o instalație cu 120 de becuri, realizată de companiile petroliere din zona Prahova.

Multă vreme, Crucea de pe Caraiman a fost cea mai înaltă construcţie de acest gen din lume, ridicată în vârf de munte. Acum îşi mai păstreză recordul doar în Europa.

Este comparată cu Turnul Eiffel, Statuia Libertăţii din Statele Unite sau Statuia lui Iisus din Rio de Janeiro

În Turnul Eiffel regăsim material românesc produs la Reşiţa, dar şi tehnologie românească. Dacă ne referim la Statuia Libertăţii puteţi face un exerciţiu de imaginaţie şi să mixaţi pe acel soclu Crucea noastră şi invers, şi veţi vedea că cele două monumente sunt perfect compatibile. Dacă ne gândim la Rio, Iisus cu braţele deschise în formă de cruce, veghind asupra oraşului din vale, aşa cum şi aici crucea veghează asupra Buşteniului şi asupra Văii Prahovei”, adaugă arhitectul.

Comuniştii au vrut să-i taie braţele şi chiar să monteze o stea roșie în vârful coloanei metalice. Dar nu și-au mai dus planul la capăt.

Ziua, silueta înaltă apare şi dispare printre norii albi. Luminile se aprind noaptea. Nu există turist care să vină în această zonă a României și să nu vadă, măcar de la depărtare, impunătorul monument, tocmai pentru că amplasarea lui a fost special aleasă astfel încât să fie vizibil din Valea Prahovei, dar și din împrejurimi, chiar și în condiții meteorologice dificile.

Traseul de la poalele muntelui până la Vârful Caraiman durează cinci ore

Pe cei care nu se mulțumesc cu privitul de la distanță, traseele marcate îi duc la cruce în câteva ore, în funcție de opțiuni și de pregătirea fizică a fiecăruia. Cum se încălzeşte vremea, traseul montan care duce la monumentul eroilor este deschis tuturor amatorilor de drumeţii. Cei care se încumetă să meargă pe jos, trebuie să ştie că traseul de la poalele muntelui până la Vârful Caraiman durează cinci ore. Este mai uşor de ajuns cu telecabina, din Buşteni la Cabana Babele, iar de acolo pe jos, preţ de o oră jumătate-două. Dar efortul merită: de pe platoul de beton al Crucii, peisajul se vede extraordinar.

"Fiind situată chiar la abruptul Bucegilor și fiind vizibilă de pe toată zona Văii Prahovei, crucea de pe Caraiman atrage foarte mulți turiști. Pe perioada de vară sunt așa de mulți, încât pe traseul care coboară chiar din șaua Caraimanului spre cruce se fac cozi la dispozitivele și lanțurile care ajută la coborâre", spune șeful Serviciului Salvamont Bușteni, Gheorghe Haiduc.

14 septembrie 1928, inaugurarea și sfințirea crucii

Conform datelor postate pe site-ul oficial al Ministerului Apărării, construcția a început în 1926 și s-a finalizat în 1928, pentru proiectarea crucii fiind desemnați arhitecții George Cristinel și Constantin Procopiu, în colaborare cu inginerii Alfred Pilder și Teofil Revici pentru partea de rezistență.

Importanța monumentului este accentuată de eforturile făcute pentru cărarea materialelor necesare realizării edificiului, dar și de tehnica folosită pentru îmbinarea traverselor metalice.

Transportul materialelor pe munte s-a făcut dificil, unele dintre ele, între care o parte din traversele metalice, fiind duse la locul construcției cu ajutorul carelor cu boi ale localnicilor pe ruta Bușteni-Sinaia-Vârful Păduchiosul — Vârful Dichiu-Platoul Bucegi-Vârful Caraiman.

"Deoarece numărul carelor din zonă s-a dovedit insuficient, o căruță neputând face într-o săptămână mai mult de două-trei transporturi, o bancă a acordat un credit cu dobândă mică pentru achiziționarea de noi atelaje", se precizează pe site-ul MApN.

Restul materialelor au fost transportate cu funicularul Fabricii de hârtie Schiel din Bușteni pe valea Jepilor până la cantonul Schiel de pe platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări înguste cu cai și măgari până în vârful Caraiman, arată sursa citată.

Structura metalică a crucii este realizată din oțel fabricat la vestitele Uzine și Domenii Reșița, pentru îmbinare fiind folosită tehnica de nituire.

La data de 14 septembrie 1928, au avut loc inaugurarea și sfințirea crucii, care este amplasată la o altitudine de 2.291 de metri, având o înălțime totală de 39,3 metri și o deschidere a brațelor orizontale de circa 15 metri.

A fost inclusă în 2013 în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cea mai înaltă cruce din lume pe un vârf montan

Crucea Caraiman, monument istoric clasat în grupa A, a fost inclusă în 2013 în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan (39,30 m), amplasată la peste 2.291 de metri 

"Valoarea de unicat a monumentului este incontestabilă. Ea se datorează rolului său de reper istoric, cultural, geografic, simbolic, precum și esteticii sale — în special prin eleganța rezolvării arhitecturale, preponderent prin simplitatea soluțiilor, în manopera încorporată mai ales la nivelul detaliilor și, nu în ultimul rând, eforturilor depuse pentru edificarea lui", se precizează pe site-ul MApN.

Erodată de timp și vreme, crucea are nevoie de intervenții pentru reabilitare, autoritățile având de-a lungul anilor unele tentative nereușite de a atrage bani în acest sens, fie printr-o campanie de strângere de fonduri numită "Dați un ban pentru Caraiman", fie prin depunerea unui proiect în vederea accesării de fonduri europene. 

În acest context, monumentul a fost trecut în administrarea MApN, care a obținut pentru restaurarea acestuia peste 19 milioane lei prin Programul Operațional Regional, din care 16 milioane de lei reprezintă finanțare din fonduri europene.

Punerea în aplicare a proiectului prevede, printre altele, lucrări pentru restaurarea, reabilitarea și conservarea monumentului și amenajarea unui spațiu expozițional.

Lasă un comentariu