Evenimentul zilei

Lun12112017

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Reportaj Numărătoarea inversă până la centenarul Unirii a început cu lansarea unor cărți de excepție la Chișinău

Numărătoarea inversă până la centenarul Unirii a început cu lansarea unor cărți de excepție la Chișinău Recomandat

31 August 2017 - 

31 August, Ziua Limbii Române în Basarabia din anul de grație 1989, a devenit zi de sărbătoare și pentru „regățeni” din 2013, după ce și Parlamentul de la București a scos o lege prin care  31 August s-a stabilit drept zi de sărbătoare, dându-se liber  să facă ce vrea mușchiul românului în această zi, ca să fie toți frații la unison, „uniți în cuget și-n simțire”. 

Pe lângă discursurile și felicitările de serviciu, lălăiala și țopăiala inerente cu această ocazie în PMAN și în alte locuri din necuprinsul „spațiu mioritic”, la Biblioteca „Onisifor Ghibu” din Chișinău a avut loc un eveniment demn de toată lauda. Cu români de calibru de pe ambele maluri ale Prutului, mai puțin cu oficiali (dar ce mai contează, ăștia trăiesc într-o lume paralelă). 

Au fost lansate câteva cărți consacrate românilor, jertfei românilor în lupta pentru dezrobirea neamului, precum și centenarului unirii Basarabiei cu Patria–Mumă. Cărți care vor intra, cu siguranță, în patrimoniul național. 

Moderatorul evenimentului, prof. dr. Vasile Șoimaru, poreclit de prieteni „neastâmpăratul șoim al Patriei” la cei 68 de ani (care a făcut câteva drumuri lungi și pline de peripeții și de riscuri până la Cotul Donului, unde zac osemintele soldaților români căzuți în bătălia de la Stalingrad și unde a înfipt tricolorul), a anunțat câte zile au mai rămas până la centenarul Unirii Basarabiei, apoi a Bucovinei de Nord, a Transilvaniei. Iar până atunci, proiectul respectiv preconizează să scoată de sub tipar o sută de lucrări de valoare consacrate luptei românilor pentru realizarea idealului național. 

Vorbind despre cartea lui Alexe Mateevici, „Poezii” (Ed. Serebia, Chișinău, 2017, 256 p.), scriitorul și publicistul Vlad Pohilă a remarcat că oficialii din toate guvernările de la 1991 încoace l-au confiscat pe Mateevici și i-au folosit opera doar atunci când le-a convenit, legiferând „Limba noastră” drept Imn al Republicii Moldova doar pentru a elimina Imnul „Deșteaptă-te, române”. El a reamintit că cei care se dau mari europeni și luptători pentru cauza națională, de fapt, au ignorat anexa lui Mateevici la poemul „Limba noastră”, trei principii pe care le-a enunțat poetul la conferința învățătorilor din august 1917, cu câteva săptămâni înainte de a muri: că suntem români, vorbim limba română și avem o literatură comună, că numai Unirea ne poate salva și că profesorii trebuie să propage adevărul și să aducă lumina în rândul populației…

O altă lucrare de referință lansată joi este „Basarabia - pământ românesc”. Antologie. Vol. I. (Editor și redactor științific dr. Mihai Tașcă. Ed. Serebia, Chișinău, 2017, 904 p.).

Culegerea inserează 15 studii (din cele 100 preconizate) mai puțin cunoscute despre Basarabia, apărute atât anterior Unirii de la 1918, cât și mai ales în perioada 1918-1940. Volumul a apărut sub genericul: „Biblioteca Centenarul Unirii: 1918-2018”, în Colecția „100 de cârti despre Basarabia la 100 de ani de la Unire”. 

Mihai Tașcă, neobositul cercetător care și-a petrecut o bună parte din viață prin arhivele din Chișinău și București, a relevat că intelectualii au o mare datorie, de a recupera și a promova adevărul istoric, multe file din care au fost ținute sub obroc chiar și la București. 

Ion Iachim, autorul cărții „Ninge aspru la Cotul Donului” (Roman istoric. Editura Serebia, Chișinău, 2017, 244 p., care face parte dintr-o trilogie, alături de „Decameron basarabean sau Dumnezeu i-a dat omului pușcă” și „Cireșe pentru Mareșal”), s-a destăinuit că eroul romanelor sale este chiar tatăl său, bineînțeles, cu anumite elemente de ficțiune artistică. 

Prozatorul descrie, cu elemente de documentaristică, viața soldaților și faptele lor în bătăliile pentru care s-au jertfit în numele idealului național – Dezrobirea Basarabiei. În ultimul roman se pare că s-a inspirat din cartea documentară semnată de prof. dr. Vasile Șoimaru „Cotul Donului 1942: eroism, jertfă, trădare”.

Piatra unghiulară a serii a constituit-o lucrarea lui Eugen Statnic, „Istorie și Adevăr: Oligarhia anglo-americană și soarta Europei”. (Ed. Serebia, Chișinău, 2017, 256 p. Coordonator și imagini, dr. Vasile Șoimaru). 

Cartea este o analiză minuțioasă a unor lucrări istorice recente, de origine anglo-saxonă, care răstoarnă istoriografia oficială a secolului XX. (În paranteze fie spus, Eugen Statnic a făcut o donație de 500 de exemplare ale acestei cărți pentru bibliotecile din școlile și liceele din R. Moldova. Bineînțeles, dacă ministerul de resort va accepta, a ținut să remarce domnia sa).

Basarabeanul Eugen Statnic, în vârstă de 88 de ani, talentat inginer și inventator, stabilit în Germania după al Doilea Război Mondial, a constituit o adevărată revelație pentru publicul cititor basarabean. Domnia sa a încântat ascultătorii cu memoria-i fenomenală și cu poziția sa fără menajamente în raport cu mulți autori cunoscuți, care erau considerați de referință, și a făcut o radiografie succintă, tăioasă ca laserul și sinceră, aducându-l drept argument chiar pe renumitul filosof Baruch Spinoza din tratatul său în apărarea libertăţii de gândire şi de exprimare. Citez din memorie: „Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu libertatea de a gândi și cu dreptul de a spune ceea ce gândește”. 

Din păcate, însă, acest deziderat a fost ignorat, disprețuit de mulți conaționali de-ai noștri, dar mai ales de conaționali de-ai lui Spinoza. 

Însă adevărul despre românii basarabeni, despre Basarabia românească nu va putea fi ascuns sau trecut cu vederea nici după un secol de la Unire, nici după un mileniu…

 

 

Lasă un comentariu