Evenimentul zilei

Joi11152018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Reportaj FOTOREPORTAJ// CUM reușesc copiii de la școala de vară „Energel” să dezvolte tehnologii eco

FOTOREPORTAJ// CUM reușesc copiii de la școala de vară „Energel” să dezvolte tehnologii eco Recomandat

08 Iulie 2018 - 

Republica Moldova este extrem de vulnerabilă din punct de vedere al securității energetice, iar sursele de energie regenerabilă reprezintă o soluție pentru a diminua, cel puțin într-o anumită măsură, dependența energetică a țării. Însă până la dezvoltarea fulminantă a acestui sector, școala de vară „Energel” crește viitori ambasadori ai tehnologiilor eco. Timp de 10 zile, 51 de tineri din Republica Moldova, participanți la etapa republicană a Competiției „Surse de energie regenerabilă”, dezvoltă tehnologii de producere a energiei eco și descoperă secretele acestora. Școala de vară, aflată la cea de-a șaptea ediție, este organizată de Proiectul Energie și Biomasă, finanțat de Uniunea Europeană. 

La periferia satului Slobozia-Dușca, raionul Criuleni, imediat după porțile taberei de odihnă, se întind câteva mese albe cu machetele elevilor ce au ales să-și petreacă o parte din vacanță la școală. Participanții nu sunt prea greu de recunoscut: poartă chipiuri galbene și tricouri albe cu simbolul școlii de vară. O parte din ei stau cuminți pe canepele, așteptând „oaspeții”, așa cum scrie în programul zilei, lipit pe sticla unui geam. Alții pun la punct ultimele detalii ale proiectelor. 

Încet, încet, copiii se adună în spatele meselor, fiecare lângă macheta sau proiectul său: turbine eoliene din plastic uzat, colectoare solare din oglinzi, sisteme de irigare eco, uscătorie de fructe, cuptor solar etc. 

Cutiile de la bere pot încălzi casa

La una din mese, o copilă mărunțică aranjează în farfurii de plastic fructe uscate. Mariana Mereacre este din Costești și a venit la școală împreună cu fratele său, Maxim. Cei doi elevi au creat un panou solar de aer cald, o uscătorie de fructe și un cuptor solar. 

„Cuptorul solar l-am făcut din două cutii, folie de aluminiu, o lentilă de la un proiector vechi, polistiren și hârtie neagră. Am pus cutia mai mică în cea mai mare, între ele am izolat cu polistiren. Am lipit pe cutii foi negre ca să atragă lumină solară, în interior am pus folie de aluminiu. Deasupra am pus lentila ca să amplifice căldura. Ne gândeam că când nu va fi gaz, putem folosi acest cuptor, care în 10-15 minute poate încălzi o mulțime de feluri de mâncare”, explică Maxim, ghiontit de soră-sa. 

Întrebați cam cât timp le-a luat confecționarea cuptorului, băiatul spune că „cam o zi”. „Colectorul l-am făcut cam în două-trei luni, pentru că cel mai mult a durat să strângem cutiile pentru bere, iar uscătoria în aproape o săptămână”, adaugă Mariana. 

„La uscătorie depinde de fructe. De exemplu, aceste vișine le-am uscat în cinci zile!”, spune zâmbind copila pistruiată. „Noi aceste invenții le-am folosit acasă”, adaugă Mariana și îi face semn lui Maxim să explice mai departe care e treaba cu „proiectele” lor. „Am încercat colectorul de aer cald acasă, într-o mică cameră în care punem cartofii să încolțească. Astfel am redus consumul de electricitate și am economisit bani”, spune Maxim, la fel de timid. Și se pare că cel puțin unul din proiectele lor a avut succes: o doamnă a vrut să le cumpere uscătoria de fructe. „Nu avem o a doua uscătorie făcută, așa că... mai vedem”, zice băiatul. 

CD-urile uzate transformate în dispozitive de producere a energiei

La o altă masă, două copile stau în poziție de drepți, așteptând să le vină și lor rândul să vorbească despre ce au construit. „Noi am venit cu un proiect de inovare și cercetare... cu două turbine care ar putea valorifica energia mecanică a apei și a vântului și a o transforma în energie electrică”, spune Cristina Bivol despre macheta realizată împreună cu colega sa, Renata Bordianu. 

„Noi am folosit cd-uri, câteva seringi, magneți și două bobine înfășurate cu conductor. Am creat această turbină eoliană cu ax vertical, nu orizontal, ca marea majoritate”, explică Cristina. „M-am gândit să o creez în acest mod deoarece vântul mult mai ușor poate pătrunde și mult mai ușor o poate pune în mișcare. Pe același principiu am creat și această centrală hidraulică”, adaugă copila ce vorbește în termeni științifici și cu seriozitatea unui cercetător. Alături, Renata o privește cu ochii mari și dă ușor din cap, semn că e de acord cu ce explică colega sa. 

„Noi aici am întâlnit proiecte mult mai bune ca ale noastre și asta pe noi ne-a motivat să creăm alte construcții. Am început să construim o casă eco care conține toate sursele regenerabile” spune Renata. Iar despre posibilitatea ca macheta lor să devină „realitate”, copilele spun că „s-au interesat niște persoane” dar nu au „înălțimea ideală și loc cu mult vânt” pentru turbine. 

„Sperăm ca aceste invenții să fie un model pentru cei care vor dori să creeze proiectele mai mari”, zice entuziasmată Cristina. „Din satul nostru mai mulți copii au început să se adune și să construiască asemenea proiecte”, adaugă Renata. 

„Casa” modernă ce poate încărca un smartphone 

În celălalt colț al rândului de mese, patru băieți se învârt în jurul proiectului lor inedit. Ion Rusu, Ion Mereacre, Maxim Rusu și Dumitru Bortă sunt câștigătorii premiului mare la concursul republican „Surse de energie regenerabilă”. Convinși că acest tip de energie este „viitorul țării”, băieții au decis să prezinte conceptul „unei case moderne” ca să știe „de câți bani e nevoie pentru a o construi”. 

 

„Noi am construit macheta unei case moderne, care este aprovizionată de două stații eoliene și panouri solare fotovoltaice. Două luni jumate ne-a luat să o construim”, spune Ion Rusu, cel mai vorbăreț din cei patru. „Cu energia produsă de macheta noastră putem să încărcăm un telefon mobil”, zice Ion și demonstrează cele zise prin conectarea telefonului la „acumulatorul” casei. 

„O să încercăm să instalăm panouri solare și stații eoliene la casele noastre”, spune Maxim Rusu. Băiatul adaugă că nu se vor opri aici și vor ca acest concept să fie vizibil și să convingă oamenii să-și construiască astfel de case. „Nu trebuie să depindem de furnizorii care dau energie cu prețuri foarte mari”, concluzionează Maxim. 

Promovarea energiei regenerabile în rândul tinerilor 

Şcoala de vară ENERGEL este parte a iniţiativei educaţionale de promovare a energiei regenerabile şi eficienţei energetice demarată de Proiectul Energie şi Biomasă în comunităţile în care instalează centrale termice pe biomasă. Până în prezent, peste 24.000 de copii au învăţat în şcoli cursul de energie regenerabilă şi eficienţă energetică, iar mai mult de 500 au participat la școala de vară „Energel”.

Proiectul Energie şi Biomasă, etapa a doua, este un proiect realizat în 2015-2018, cu un buget total de 9,41 milioane euro acordaţi de Uniunea Europeană şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. El continuă prima etapă a proiectului (2011-2014), care a avut un buget total de 14,56 milioane Euro, oferiţi de Uniunea Europeană (14 milioane euro) şi PNUD (560.000 euro). Partenerul naţional al Proiectului Energie şi Biomasă este Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

 

Lasă un comentariu