Evenimentul zilei

Joi12132018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Reportaj ANALIZĂ// Mutări pe tabla de șah a R. Moldova: retragerea trupelor ruse versus resuscitarea federalizării

ANALIZĂ// Mutări pe tabla de șah a R. Moldova: retragerea trupelor ruse versus resuscitarea federalizării Recomandat

18 Iulie 2018 - 

În plan imagologic, Republica Moldova a obținut în săptămânile trecute un succes notabil, după ce pe rând Adunarea Generală a ONU, Adunarea Parlamentară a OSCE și NATO au inclus problema retragerii trupelor ruse staționate în regiunea separatistă transnistreană fie în rezoluții, fie în declarații. În tot acest timp, Rusia nu a stat cu mâinile în sân, iar diplomația de la Moscova a protestat vehement sub vechiul alibi cum că trupele sale sunt acolo pentru a asigura pacea și că fără acestea ar izbucni un nou conflict armat între Chișinău și Tiraspol.

Dar să le luăm pe rând și să vedem care a fost succesiunea și mai ales importanța acestor episoade care au condus la cele prezentate mai sus.

Eforturile diplomației de la Chișinău privind introducerea pe agenda organizațiilor internațioanale a chestiunii retragerii trupelor ruse staționate ilegal pe teritoriul R. Moldova de peste 26 de ani, și-au găsit expresia pe 22 iunie, atunci când la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite s-a votat pozitiv un proiect de rezoluție privind retragerea trupelor ruse și a armamentului rusesc din Transnistria.

Documentul a fost votat cu 64 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, reafirmând sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova. Nu mai puțin de 83 de state s-au abținut de la votarea rezoluției, fapt ce denotă pe de o parte și puternica influență a Rusiei la nivel diplomatic mondial.

Imediat după vot, adjunctul reprezentantului Rusiei la ONU, Dmitri Polianski a declarat că acest lucru se va răsfrânge negativ asupra procesului de pace, ameninând voalat că nu va exista un impact pozitiv nici pe recentele progrese făcute în negocierile dintre Chișinăul și Tiraspol în cadrul așa-numitului pachet „Berlin Plus”, negociat în format 5+2. Document care prevede o serie de puncte de natură socio-economică asupra cărora cele două părți și-au luat angajamentul de a le rezolva într-o anume marjă de timp.

Viitorul apropiat va arăta ce lovitură dură a fost dată procesului de apropiere a celor două părți și e regretabil că viitoarele eșecuri se vor asocia cu Adunarea Generală ONU”, a declarat oficialul rus, după care a atacat UE, acuzând blocul comunitar de duble standarde.

Între eveniment istoric și amenințări

În schimb, șeful diplomației de la Chișinău Tudor Ulianovschi a afirmat atunci că „este o zi mare pentru cetățenii Republicii Moldova, care au recăpătat încrederea că comunitatea internațională este de partea lor și justiția poate fi făcută”, citat de Europa Liberă.

Este un moment istoric – după 27 de ani Adunarea Generală ONU a confirmat că prezența militară rusă în Republica Moldova este ilegală și trebuie să fie evacuată. Este un mic pas în scopul nostru mare – retragerea trupelor și munițiilor străine este pentru noi doar un element în construirea relațiilor de încredere cu toate țările, bazate pe respect reciproc, înțelegere și, bineînțeles, pe legislația internațională”, a spus oficialul moldovean.

Imediat după eveniment, diplomația rusă, citată de media rusești, a afirmat că mișcarea Chișinăului ar fi una „neprietenoasă” și a amenințat voalat cu măsuri de retorsiune. Pentru a plusa, pretinsa diplomație de la Tiraspol, care de facto funcționează ca o anexă a Ministerului Afacerilor Externe a Rusiei, că numărul efectivelor militare rusești din stânga Nistrului ar trebui mărit.

OSCE și NATO iau poziție

Deși a fost catalogată de multe ori ca o instituție emasculată, care mai degrabă vede conflictul transnistrean ca pe o povară decât ca pe una pe care ar dori să o rezolve, OSCE a reacționat și ea la proiectul de rezoluție votat anterior la ONU.

Pe 10 iulie, Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (AP OSCE) , ce a fost găzduit anul acesta de către Bundestag-ul Germaniei, a reafirmat de asemenea necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova.

Cu această ocazie au fost votate trei amendamente ce au privit R. Moldova, în care s-a reafirmat necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional.

Reacția comunității internaționale s-a viralizat și mai tare, atunci când NATO pe 12 iulie, la summit-ul Alianței de la Bruxelles, în declarația finală a fost inclusă și cererea de retragere a trupelor ruse din Transnistria.

Cerem Rusiei să revină asupra recunoașterii regiunilor din Georgia, Abhazia și Osetia de Sud, drept state independente; să implementeze acordul de încetare a focului din 12 august 2008, mediat de UE, în special retragerea forțelor ruse de pe teritoriul Georgiei; să pună capăt militarizării acestor regiuni; să înceteze construcția de obstacole asemănătoare frontierelor. De asemenea, cerem Rusiei să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare privind Transnistria. Ne angajăm să sprijinim reformele democratice și eforturile de edificare a capacităților de apărare ale Republicii Moldova”, se arata la punctul 7 al declarației finale a summit-ului NATO de la Bruxelles.

Reacție în lanț a Moscovei și sateliților săi

Ceea ce este de remarcat este că Rusia a vorbit, după toate aceste trei cereri, de la cele mai înalte tribune internaționale, pe mai multe voci: cea oficială prin intermediul instituțiilor sale de la Moscova, cea a paradiplomației transnistrene și nu în ultimul rând prin cea a președintelui pro-rus al R. Moldova, Igor Dodon.

Acesta din urmă este catalogat de majoritatea analiștilor politici de la Chișinău drept un purtător de mesaj și politici favorabile Rusiei la Chișinău.

Reprezentanții administrației din stânga Nistrului au atras atenţia la „caracterul evident coordonat al adoptării rezoluţiilor, care conţin poziţii practic identice privind prezenţa rusă de menţinere a păcii în Transnistria”, a scris agenția Infotag.

„În contextul aprofundării de lungă durată a cooperării Moldovei cu acest bloc militar-politic, asemenea precedente ale intervenţiei NATO în procesul de pacificare de pe Nistru pot submina arhitectura de securitate construită de zeci de ani. Iar apelurile din partea statelor participante la OSCE de a distruge actualul format de menţinere a păcii atestă poziţia părtinitoare a acestei organizaţii şi pun la îndoială obiectivitatea abordărilor sale faţă de situaţia din jurul Transnistriei”, au precizat liderii separatiști transnistreni, care au menționat că astfel de acțiuni vor bloca procesul de negociere început.

La rândul său, Igor Dodon și-a xprimat dezacordul față de luările de poziție a instituțiilor internaționale menționate mai sus, în cadrul vizitei întreprinse la Moscova pe 14 iulie, acolo unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin.

Declarațiile unilaterale făcute de la înaltele tribune nu corespund stării de lucruri cu privire la operațiunea de pacificare din Moldova și fac parte din lupta politică internă și poziționare în contextul viitoarelor alegeri parlamentare din Moldova. Am reiterat importanța majoră a tuturor participanților la operațiunea de pacificare și eficacitatea ei pe parcursul multor ani. Rezultatele operațiunii de pacificare au un impact pozitiv asupra reluării dialogului în formatul „5+2” în vederea identificării unui model atotcuprinzător de reglementare politică și de soluționare grabnică a conflictului transnistrean”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook, după întâlnirea cu Putin.

Putin îl scoate de la naftalină pe Kozak

Toate aceste reacții internaționale au reactivat, într-un mod ostentativ de a transmite un mesaj atât în Occident, cât și la Chișinău, numirea lui Dmitri Kozak ca emisar al Kremlinului la Chișinău. Apropiat al lui Putin, Kozak este cel care a întocmit „Memorandumul Kozak”, în 2003, document parafat și aproape semnat de către fostul președinte Voronin, cel care ar fi refuzat documentul în ultima clipă, sub puternice presiuni interne și externe din partea Occidentului.

Pe scurt, acesta făcea referire la federalizarea asimetrică a R. Moldova și mai ales cerea staționarea trupelor ruse pe teritoriul R. Moldova pentru încă 30 de ani a trupelor ruse. Ele ar fi trebuit să mențină pacea. Anterior, la summit-ul OSCE de la Istanbul, Rusia își luase angajamentul să-și retragă și trupele, dar și armamentul fostei Armate a 14-a, ce se află în depozitul de la Cobasna.

Kozak vine practic pe fosta slujbă a lui Dmitri Rogozin, un înverșunat advesar al Chișinăul și admirator al Tiraspolului pentru care, susținea el în cartea sa autobiografică „Dușmanul poporului”, ar fi luptat cu arma în mână în 1992 împotriva fasciștilor români și moldoveni.

Semnalul este unul la fel de puternic, cum că Moscova se pregătește, în care în care forțele proruse vor câștiga alegerile parlamentare din noiembrie și vor forma majoritatea parlamentară, să reînceapă discuțiile despre federalizare.

Subiectul este unul așteptat de Dodon, care nu și-a ascunsc niciodata simpatia pentru acest plan. Dodon intenționează să includă această masă mare electorală, covărșitor de stânga și în majoritate prorusă, pentru a înclina decisiv balanța în favoarea partidului său și de a schimba Constituția apoi pentru a-și aroga puteri depline. Într-un astfel de „scenariu belarus”, drumul european al R. Moldova se va finaliza cu slabe șanse de a mai vreodată recuperat prin alegeri libere și democratice.

Toate aceste manevre scot la iveală nu numai mizele electorale locale din R. Moldova, dar și o posibilă schimbare de paradigmă la nivel regional, acolo unde miza este de a nu lăsa statele ex-sovietice să alunece în sfera de influență a unei Rusii tot mai agresive și amenințătoare la adresa Europei din punct de vedere militar.

Transnistria rămâne în continuare un subiect fierbinte chiar și pe agenda internațională, prin care Rusia își joacă influența în R. Moldova și în regiune, iar Chișinăul se află într-un moment critic din punct de vedere politic care nu se anunță deloc unul ușor nici din punct de vedere al așezării forțelor proeuropene, nici al legislației electorale și nici al sondajelor de opinie.

Cel mai recent sondaj făcut la Chișinău de către Institutul Republican Internațional (IRI) indică o marjă de votanți indeciși de 37%, în timp ce PSRM are 36%, iar celelalte partide care ar trece pragul electoral adună împreună 34%, dar nu se pot alia din cauza pozițiilor ireconciliabele dintre PD versus PAS și PPDA. Altfel spus, Republica Moldova se află din nou pe marginea prăpastiei, condusă în special de o clasă politică iresponsabilă, coruptă și duală, cu o Rusie speculantă care intervine fie discret, fie deschis să dă un „brânci de ajutor” de fiecare dată când este cazul.

 

 

Sursa: Karadeniz Press

Lasă un comentariu