Evenimentul zilei

Vi11242017

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Viata Lidia Ionescu-Shiller: „Acești doi medici sunt îngerii soțului meu”

Lidia Ionescu-Shiller: „Acești doi medici sunt îngerii soțului meu”

27 Decembrie 2015 - 

Zilele trecute am primit la redacție o scrisoare. Expeditorul ne ruga ca în măsura posibilităților să-i publicăm aceste rânduri. Și cum luna decembrie este luna cadourilor, luna în care simțim cu toții nevoia să fim mai buni, mai receptivi, ne-am gândit să-i oferim acest cadou.

„În urmă cu o lună pentru prima dată în viața mea am trecut prin niște situații complicate care mi-au dat neliniște, multă emoție. Cu toate că priveam cu optimism și multă speranță viitorul neliniștea punea stăpânire pe sufletul meu! Avea să mi se schimbe viața, iubitul meu, soțul meu, avea de trecut clipe grele, pline de chin și de întrebări fără răspuns. Povestea mea începe așa: Pe data de 11.11.2015 a.c, soțul meu a fost internat la Spitalul Universitar de Urgență București cu diagnosticul principal - Fractură bimaleolară stânga și un diagnostic secundar -Sincopă de Etiologie neprecizată. Această sincopă, după un acces de tuse, a produs precipitarea (căderea) de la înalțimea soțului meu (1,99cm) care s-a soldat cu o fractură bimaleolară. De la ce a avut cea sincopă nu ni s-a explicat dar, în urma investigațiilor suplimentare de specialitate, după o săptămână s-a constatat că este perfect sănătos. N-am putut să mă bucur de acest rezultat, am fost nemulțumită când șeful secției Ortopedie (E.R) l-a anunțat pe soțul meu că va fi externat așa cum este, neoperat și lăsat cu acele sincope care-i provocau crize. Da, îl externau fără să îl mai investigheze, negăsindu-i nici un tratament. Eram nemulțumită de decizia luată de medic și, am refuzat categoric ca soțul meu să părăsească spitalul!

Aveam alte așteptări de la acest spital, de la acest șef de secție, de la acest doctor care a depus un jurământ atunci când a ieșit de pe băncile facultății, în ceea ce privea investigarea domnului meu, fiind un caz special ca diagnostic. Îmi este rușine de ce-am făcut mai departe, imi este rușine că a trebuit să fac uz de profesie, imi este rușine și mă gândesc cu groază ce se întâmpla cu un om simplu, cu un om fără posibilități? Am cerut transferul la Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare. Trebuia să îl ajut, trebuia să ajung acolo, să fie investigat de cel mai bun neurolog din țară ACAD.PROF.DR.CONF.CONSTANTIN POPA.

Mă rugam la Dumnezeu să-mi dea un dram de noroc și să pot rezolva problema pe care o aveam. Eram disperată, durerea îmi străpungea inima, nu mai știam ce să fac, încotro s-o apuc. Am făcut un apel, un „strigăt” de ajutor, pe pagina mea de facebook. Pentru prima dată i-am simțit cu adevărat importanța acestei rețele de socializare. În urma apelului făcut, un prieten și coleg de breaslă mi-a întins nu numai o mână, chiar și sufletul și, am reușit să ajung la acest OM. Un om de valoare, un om de o bunătate și înțelegere ce rar am întâlnit, un doctor care înainte de profesia de medic are calitatea de om, într-un cuvânt un profesionist. Înainte de a sta de vorbă cu soțul meu l-a trimis la analize. În câteva minute i s-au făcut absolut toate analizele neurologice (analize de laborator, ECG, EEG, RMN), investigații ce puteau fi făcute și în Spitalul Universitar de Urgență dacă le păsa.

Recunosc că sprijinul primit a fost peste așteptările mele, am avut parte de o primire călduroasă și un suflet deschis să ajute cum poate mai bine! Multumiți de investigații și bucuroși că neurologic soțul este bine, a fost transferat din nou la Spitalul Universitar de Urgență la secția Cardiologie, la Prof. Dr. C.M pentru explorarea unei cauze cardiovasculare pentru sincope recurente. Situația în ansamblu a soțului meu fiind cunoscută și de managerul Spitalului (Prof. Dr. C.C ). S-a constatat în urma monotorizării EKG că aceste „sincope vagale” nu sunt de natură cardiologică. Da, ne-am întors de unde am plecat. Am dat aceleași „doamne” asistente de la secția Cardiologie care se putau urât cu pacientii. Norocul nostru a fost că nu am stat mult și soțul meu a fost externat ameliorat, fără a i se da un tratament ci doar câteva recomandări în ceea ce privește regimul alimentar și, bineînțeles, interzicerea fumatului. Am ajuns la secția Ortopedie pentru intervenția chirurgicală. Este adevărat că nu eram singuri și situația s-a schimbat, de data asta. Soțul meu a fost așteptat de dr. VLASE MARIUS, cel de-al doilea om cu suflet mare, un doctor cu experiență, bunătate și dăruire, cel care l-a operat cu toată grija, atenția! Acești doi medici sunt îngerii soțului meu.

Ei și acel prieten, de pe rețeaua de socializare, sunt  îngerii nostri, așa am simțit. Datorită lor soțul meu acum este pe drumul cel bun deși va dura câteva luni bune, cu răbdare și kinetoterapie, până va face pași spre vindecare. Eu și copiii îi suntem aproape cu dragostea noastră și cu toții vom depăsii aceste momente grele! Pentru mine această perioadă a fost încă o dovadă că în jurul meu sunt mulți oameni minunați, buni, sufletiști cărora nu cred că voi putea vreodată să le mulțumesc îndeajuns. Recunoștința familiei mele se îndreaptă către toți oamenii care ne-au fost aproape cu multe gânduri bune, cu sutele de mesaje de susținere! Se apropie sfârșitul de an și am dorit să prezint această poveste a noastră să înțelegeți că nimic în viață nu este întâmplător și faptele noastre bune se vor întoarce spre noi în momentele cele mai grele, prin oameni trimiși de Dumnezeu!

Doresc tuturor Sărbători fericite, iar fiecare dintre faptele voastre bune să vă fie răsplătite înzecit! Să aveți parte de un Crăciun și de un sfârșit de an așa cum vă doriți, alături de cei dragi, cu multă bucurie și momente frumoase!”

14 comentarii

  • Link la comentariu Andrei Popescu Sâmbătă, 16 Ianuarie 2016 01:52 postat de Andrei Popescu

    Cum pot sa ajung si eu la doctorul Vlase? Va rog sa scrieti un număr de telefon.Ati face un mare bine pentru mine cat si pentru multe persoane.Doctorii de acest gen se gasesc foarte greu.Ati fost o norocoasă ca ati gasit oameni buni sa va fie aproape ,asta inseamna ca si dvs aveti un caracter frumos altfel doamna draga nu cred ca ati fi fost sustinuta! Cu respect pt dvs cat si pt doctorii salvatori!!!

  • Link la comentariu Anonim Sâmbătă, 16 Ianuarie 2016 01:41 postat de Anonim

    Am citit cu interes acest articol .Ma bucur sa vad scris numele doctorului Vlase.Din fericire il cunosc ,sunt asistenta pe Sectia Ortopedie.Multa lume il indrageste pt ca e calm,bland,intelegator si inainte de a fi doctor a invatat sa fie OM,nu a uitat ca a depus un jurământ de aceeael se dedica acestei meserii cu drag fara sa faca diferente.E bine ca oameni sa stie de acest om deosebit.Am tot respectul fata de domnul doctor!!!

  • Link la comentariu Gabriela Samaret Marți, 29 Decembrie 2015 20:02 postat de Gabriela Samaret

    Doamna Lidia , Acad. Prof.Dr. Conf. Constantin Popa prof. este o somitate a lumii medicale romanesti, un neurolog de exceptie... cel mai bun din Romania. A rezolvat cazuri foarte grele ,a operat in strainatate si se ajunge foarte greu la dumnealui . Ati fost o norocoasa stimata doamna ca ati ajuns pe mainile lui.Se ajunge foarte greu la el, numai cu programare, cu interventiile altor medici .Anul trecut cand tata a suferit un AVC Dumnezeu ni l-a scos in cale prin Dr. Lazar. Daca nu era Prof. Constantin Popa un medic dedicat meseriei sigur il pierdeam. Sa-i dea Dumnezeu multa sanatate. Dupa ce a fost mutat in salon, tata a fost ingrijit cu mare atentie de acest medic cu suflet mare . Ati scris un adevar in aticol; ,, Că nimic în viață nu este întâmplător și faptele noastre bune se vor întoarce spre noi în momentele cele mai grele, prin oameni trimiși de Dumnezeu! ,,
    Sanatate sotului si dvs. multa putere! Sarbatori Fericite la intreaga familie !!

  • Link la comentariu Lidia Marți, 29 Decembrie 2015 00:53 postat de Lidia

    Domnule Stefan am punctat niste adevaruri traite de mine.
    Imi pare nespus de rau ca v-ati pierdut copilul , pierderea oamenilor dragi e groaznica si mi-ati rascolit ceea mai mare durere din sufletul meu atunci cand tatal meu , un simplu om de la tara a pierdut-o pe mama mea la o nastere. Din pacate nu a avut banii suficienti sa o salveze.In fiecare an pe 13 August , MAICULITA MEA DRAGA implineste 30 de ani de cand a decedat ,vea doar 32 de ani !! Acest doctor mai profeseaza .....as fi putut sa-l gasesc si sa-i cer socoteala dar D-zeu va avea grija sa faca dreptate. Anul acesta 2015 am aflat ca s-a intors din strainatate unde a stat ascuns anii buni, de aceea cei din familia mea nu l-au gasit sa le dea explicatii la inima de gheata ce a avut-o !!! Niciodata nu este tarziu pt a ne face dreptate dar mortul de la groapa nimeni nu il mai aduce viu .( Doctorului ginecolog Dimitriu Cezar de la Spitalul Judetean din Falticeni a lasat-o pe masa de operatie ,cu operatia de cezariana deschisa, cu copilul decedat in ea pana s-a stins !!! Strigator la cer este ca maiculita mea pana la ultima ei putere il implora pe doctor sa o salveze ca are 4 copilasi mici de crescut ....... si el citea ziarul indiferent (marturiile unei femei de serviciu ). Am un gol imens in suflet ........)
    Domnule Stefan multi dintre noi avem povesti grele de spus dar multora le este frica sa le prezinte .
    Va doresc multa sanatate si Sarbatori Fericite cu multe bucurii!!

  • Link la comentariu Maria Luni, 28 Decembrie 2015 22:00 postat de Maria

    Am citit cu mare interes acest articol unde dvs. ati prezentat situatia grea prin care ati trecut cu sotul . Un articol foarte bun cu o lectie de viata care ne arata dragostea, suferinta, puterea de a invinge ,bunatate fata de sot. Sunteti o femeie puternica si in ziua de astazi conteaza mult sa ai sustinerea partenerului .Consider ca sunteti o persoana foarte ambitioasa de ati putut duce si rezista o asemenea lupta cu spitalele . Din pacate in Spitalele din Romania se intampla multe nenorociri daca nu ai bani . Eu am vandut casa sa-mi salvez copilul , am facut sacrificii sa dau banii doctorilor . Acesti doi doctori ,, ingerii ,, sotului dvs. merita tot restul vietii respect asa cum ati si scris !! Multa sanatate intregii familii , nu va cunosc dar v-am indragit privindu-va in poze !! Sarbatori Fericite stimata doamna !! Cu respect Maria .

  • Link la comentariu Maria Luni, 28 Decembrie 2015 21:58 postat de Maria

    Am citit cu mare interes acest articol unde dvs. ati prezentat situatia grea prin care ati trecut cu sotul . Un articol foarte bun cu o lectie de viata care ne arata dragostea, suferinta, puterea de a invinge ,bunatate fata de sot. Sunteti o femeie puternica si in ziua de astazi conteaza mult sa ai sustinerea partenerului .Consider ca sunteti o persoana foarte ambitioasa de ati putut duce si rezista o asemenea lupta cu spitalele . Din pacate in Spitalele din Romania se intampla multe nenorociri daca nu ai bani . Eu am vandut casa sa-mi salvez copilul , am facut sacrificii sa dau banii doctorilor . Acesti doi doctori ,, ingerii ,, sotului dvs. merita tot restul vietii respect asa cum ati si scris !! Multa sanatate intregii familii , nu va cunosc dar v-am indragit privindu-va in poze !! Sarbatori Fericite stimata doamna !! Cu respect Maria .

  • Link la comentariu trecatorul Luni, 28 Decembrie 2015 19:28 postat de trecatorul

    Am postat, dar, probabil, nu a plăcut cuiva.Chiar sunt curios - de ce?

  • Link la comentariu trecatorul Luni, 28 Decembrie 2015 19:28 postat de trecatorul

    Am postat, dar, probabil, nu a plăcut cuiva.Chiar sunt curios - de ce?

  • Link la comentariu trecatorul Luni, 28 Decembrie 2015 19:27 postat de trecatorul

    Am postat, dar, probabil, nu a plăcut cuiva.Chiar sunt curios - de ce?

  • Link la comentariu Stefan Luni, 28 Decembrie 2015 18:55 postat de Stefan

    Cat de bine ati punctat ``Aveam alte așteptări de la acest spital, de la acest șef de secție, de la acest doctor care a depus un juramânt atunci când a ieșit de pe băncile facultății``
    Se pare ca unii dintre ei nu mai stiu ce juramant au depus, nu mai stiu decat sa ia bani. Bine ca ati gasit intelegere... Eu, sunt un simplu om si, mi-am pierdut copilul pentru ca medicii au uitat de juramant si banii nu au fost destui. Doamne ajuta, sa va dea Dumnezeu liniste si fericire. Ar trebui mai multe articole de-astea si fiecare sa-si spuna povestea vietii. Ne-ar ajuta sa intelegem unde am ajuns ca oameni!

Lasă un comentariu